Roman rasplatit cu Premiul Nobel pentru Literatura, Strada Mare surprinde povestea unei tinere educate, absolventa de colegiu si cu studii universitare, mai apoi bibliotecara  in Saint Paul, Minnesota. Una din acele carti clasice de exceptie care prezinta destinul unei femei inteligente in contextul unui inceput de secol XX, marcat de lupta femeilor pentru dreptul de vot si, in general, de primele incercari de emancipare feminina.

Carol Milford, protagonista, devine astfel un simbol al generatiei sale prin inteligenta ei, prin curajul de a-si exprima liber opiniile, prin originalitate si creativitate, prin idealismul si spiritul ei rebel.

Provocarile lui Carol incep odata cu casatoria si mutarea in oraselul de provincie Gropher Prairie. Aici, ea este socata de aspectul inestetic al orasului, de conservatorismul locuitorilor si de diferentele sociale: patura bogatilor (bancherul, mici afaceristi-proprietari de magazine) si a intelectualilor (profesoara, bibliotecara, doctorii), pe de o parte, si fermierii, servitoarele, angajatii, pe de alta parte. Dorinta ei de a modifica arhitectura orasului si de a imbunatati viata oamenilor se lovesc de un zid al indiferentei si al prejudecatilor. Nou-venita nu este vazuta cu ochi buni de nimeni din oras, iar sustinerea din partea sotului ei este adesea mult prea fragila.

Nici in abordarea unor teme de actualitate – precum izbucnirea Primului Razboi Mondial, Revolutia bolsevica ori Prohibitia – Carol Kennicott nu isi gaseste un partener de discutie pe masura.

Un rol important in desfasurarea actiunii, pe langa sotul lui Carol, il mai joaca: Bea, servitoarea devenita prietena ei cea mai buna; Miles Bjornstam, sau „Suedezul rosu”, un autodidact inversunat pe protipendada provinciala si pe lume, in general; si tanarul Erik Valborg, intrupare tarzie a idealului ei de iubire, in contrast cu iubirea prozaica oferita de doctorul Kennicott.

„[Castigator al Premiului Nobel pentru Literatura] pentru robustetea si expresivitatea abilitatii sale artistice de a descrie si de a crea – cu inteligenta si umor – inedite tipologii de personaje.”

Academia Suedeza, 1930

„Romancierul care a surprins ingustimea in gandire si conformismul clasei de mijloc americane a primei jumatati de secol XX.”

The New York Times