Descriere - Toate panzele sus

Cat timp exista tinuturi necunoscute, oameni inca neintalniti, experiente inca neduse pana la capat, multe lucruri sunt posibile, si depinde de om ce anume sa aleaga in fiecare situatie. Radu Tudoran insusi a calatorit pe marile si fluviile globului pamantesc, a fost fascinat de lumea diversa, pestrita a porturilor, de neprevazutul din caracterul firilor alunecoase, nestatornice, dar a fost si increzator ca in orice mediu social pot sa existe, pur si simplu, oameni morali: nobili in porniri, altruisti incurabili, generosi dezinteresati si fiinte drepte cu semenii lor, in pofida tuturor greutatilor si obstacolelor intalnite in cale. Nu aventura superficiala si egoista il preocupa pe Radu Tudoran, ci sensul moral pe care-l aduce cu ea calatoria plina de neasteptat, cea receptata de altii, ulterior, ca o aventura. Pentru el, viata este taramul intamplarilor, care-si developeaza talcul lor, iar romancierul nu trebuie decat sa faca verosimila inlantuirea evenimentelor. Acest idealism moral este recognoscibil in toata opera „fratelui lui Geo Bogza“, Radu Tudoran.

Prietenia – dincolo de particularitatea aparitiei sale, dincolo de felul in care se substantiaza dupa firea individuala – isi are universalitatea sa ca virtute morala: ea presupune solidaritate si curaj, altruism  si generozitate, spirit de sacrificiu si toleranta, loialitate si recunostinta. In cuprinsul sensibilitatii si mentalitatilor postmoderne, prietenia este si ea, din pacate, devalorizata. Dar, oare, se poate trai deplin moral in absenta prieteniei intre oamenii buni? Eroii “Sperantei” nici macar nu-si pun aceasta intrebare, si aceasta din simplul motiv ca, pentru ei, precum in basmele universale ale omenirii, prieteniile sunt de doua feluri: intre cei buni si intre cei rai si inraiti.

Toate panzele sus! este, in literatura romana si in extensiile sale cinematografice, o poveste estetic izbutita despre sublimitatea si simplitatea prieteniei: virtute pe cat de rara, pe atat de necesara, oricand, oriunde si pentru oricine “pluteste” pe “marea” propriului destin.