Acest site folosește cookies pentru a furniza servicii și funcționalități personalizate. Prin vizitarea site-ului nostru, îți dai acordul pentru descărcarea acestor cookies. Am inteles

Poți afla mai multe despre cookies și poți schimba setările lor aici.

Otilia Cazimir

Cazimir, Otilia
Otilia Cazimir (nascuta Alexandrina Gavrilescu, 12 februarie 1894, Cotu Vames, judetul Neamt - d. 8 iunie 1967, Iasi) a fost o scriitoare, poeta, traducatoare si publicista romana, supranumita poeta sufletelor simple, fiind cunoscuta ca autoare de versuri pentru copii.

Otilia Cazimir este pseudonimul literar al poetei Alexandrina Gavrilescu. Pseudonimul, „dezagreat de ea”, i-a fost ales de scriitorul Mihail Sadoveanu si de criticul literar Garabet Ibraileanu. Scriitoarei nu i-a placut deci noul nume: „Dati-mi voie sa va marturisesc, dupa atata amar de ani, ca numele acesta, pe care totusi l-am purtat cu cinste, nu mi-a placut niciodata. N-am nimic in comun cu eroinele legendelor germane, iar cea dintai Otilie pe care am intalnit-o in viata, fetita cu care am stat in banca in clasa primara, era proasta, grasa si buboasa ...”.

A folosit si alte pseudonime, precum Alexandra Casian, Ofelia, Magda, Dona Sol cu care a semnat in presa, mai ales, articolele „feministe”.
Alexandrina Gavrilescu a fost cel de-al cincilea copil al invatatorilor Ecaterina (n. Petrovici) si Gheorghe Gavrilescu. Si-a petrecut copilaria in satul natal, iar in anul 1898 familia sa se muta la Iasi, „oras in care va trai intreaga viata” si unde urmeaza scoala, liceul, apoi cursurile Facultatii de Litere si Filosofie, dar fara a sustine examenul de licenta.
A debutat in anul 1912 in revista Viata romaneasca, cu poezie, iar debutul in proza a avut loc in anul 1919 in publicatia Insemnari iesene. Cel dintai volum de poezii, Lumini si umbre, i-a fost publicat in anul 1923, la Editura " Viata Romaneasca " , urmeaza volumul de versuri " Fluturi de noapte" , Editura "Cartea Romaneasca", 1927, carte premiata de Academia Romana si de comitetul " Femina Vie- Heureuse" de la Paris, cu premiul Femina.

A colaborat cu publicatiile Insemnari iesene, Adevarul literar si artistic, Lumea-bazar saptamanal , Bilete de papagal, Iasul nou, Iasul literar, Orizont, Gazeta literara, Cronica si altele.

Intre anii 1937 - 1947 a fost inspector al teatrelor din Moldova, iar din anul 1946 devine colaboratoare permanenta a Editurii Cartea Rusa, unde stilizeaza traduceri din literatura rusa si sovietica.
A tradus din literatura franceza (Maupassant), rusa si sovietica (Gorki, Kuprin, Cehov, Fedin, Gaidar s.a.).

A decedat in noaptea de 7 spre 8 iunie 1967 la ora 2:30, la Iasi.

Pentru bogata sa activitate literara a primit numeroase premii si distinctii: Premiul Academiei Romane (1927), Premiul Femina (1928), Premiul National pentru Literatura (1937), Premiul Societatea Scriitorilor Romani (1942), Ordinul Muncii cl. ? (1954), cl. I (1964).