Traducere de Andrei Bantaş Fascinante şi straniu de actuale rămîn prozele lui Wilde ! Atracţia
dulce a comorii, a mării şi a ţinuturilor exotice e însoţită fără greş de umor, iar acesta e sistematic acidulat cu o picătură de ironie. Graţia curtenească şi ipocrita vorbire "binecrescută" nu scapă nici o clipă îndoielii morale, sancţiunii unui spirit ce detestă materialismul contemporanilor săi exact atîta cît îl detestăm noi pe cel al contemporanilor noştri. 
Nume ghiduşe, jocuri de cuvinte, năzbîtii moderne ale unor fantome medievale şi farse "negre" ale destinului joacă pe rînd, în aceste fabulaţii, roluri pitoreşti. Şi poartă toate costume împrumutate care din folclorul celtic,  care din high-life-ul londonez, dacă nu chiar din dugheana cu miresme şi giuvaiericale orientale ale oricărui povestaş. Puţini ştiu însă că, de fapt, Oscar Wilde îşi nota istoriile mai întîi de toate ca să le poată "spune". Iar exersarea farmecului pe un public adevărat nu e, poate, străină de ciudata vitalitate a acestor texte gustate deopotrivă de copii şi de adulţi. Cum nu e străină, desigur, nici adierea credinţei în Binele cel de pe urmă şi în iubirea Bunului Dumnezeu. Fascinante alegorii ale omului în timp,
ciudate amintiri ale oricărei vieţi !

13 x 18,5 cm
320 pagini