Traducere de Justina Bandol

Cel de al treilea roman al lui James Salter, Un joc si o desfatare (1967), a schimbat pentru totdeauna traiectoria carierei literare a autorului sau, proiectandu-l direct in galeria scriitorilor americani de raftul intai.

Phillip Dean, fost student eminent la Universitatea Yale, pe care a abandonat-o fara scrupule, calatoreste la intamplare prin Europa intr-o limuzina imprumutata, aproape lefter. Intr-o zi isi aminteste ca o cunostinta i-a povestit de oraselul Autun, de langa Dijon, si decide sa-i faca o vizita acolo. La Autun o intalneste pe Anne-Marie Costallat, o tanara vanzatoare, si ceea ce ar fi trebuit sa fie o sedere de numai cateva zile se transforma intr-o poveste de dragoste in acelasi timp inocenta si intens carnala, o lunga aventura care lui ii dezvaluie Franta profunda si il pune fata in fata cu propriul destin. Sofisticata in simplitatea ei, dezinhibata Anne-Marie devine pentru Phillip intruchiparea Frantei, obiect al dorintei si al visarii fara scapare, arhetip feminin caruia el nu poate decat sa-i sucumbe. Povestea lor ne este spusa, intr-un joc tragic si inselator al revelarii/ocultarii adevarului, de cel care-l gazduieste pe Phillip la Autun, amicul nenumit, Naratorul, personaj el insusi al unui joc de lumini si umbre in fundalul intrigii principale...

Desavarsit stilistic si memorabil, Un joc si o desfatare este unul dintre primele mari romane americane care vorbeste cu franchete despre dorinta erotica si despre aspiratia catre o pasiune eliberata de rusine si de vinovatie, dar in egala masura despre relatia ambigua si dificila dintre realitate si fictiune.