Monumentala Nationalökonomie: Theorie des Handelns und Wirtschaftens este publicata pentru prima oara in 1940, dupa ce Mises, refugiat din Austria, se stabileste la Geneva. In 1949, Nationalökonomie cunoaste o versiune extinsa engleza sub titlul definitiv de Human action. A treatise on Economics. Pe fondul fragmentarii teoriei economice dupa Primul Razboi Mondial, magnum opus-ul lui Mises vine ca un tot de analiza integrata, indicand „calea de iesire din mlastina incoerentei”, dupa cum afirma Murray N. Rothbard, si dand concretete unui sistem de gandire economica doar „visat” pana la acel moment.

„The last knight of liberalism”, cum il numeste Jörg Guido Hülsmann, Ludwig von Mises realizeaza ceea ce, si astazi, pare de necrezut: elaboreaza o metodologie adecvata si, in acelasi timp, pe acest fundament, dezvolta intregul sistem al stiintei economice. Ideea remarcabila a „ultimului cavaler al liberalismului” de a lega economia de actiunea umana implica faptul ca, dupa cum precizeaza Horia-Roman Patapievici in eseul introductiv la prezenta traducere, „economia, dezvoltata in toate datele actiunii umane, reprezinta de fapt realizarea posibilitatilor noastre de subiecti transcendentali ai actiunii umane”.

Identificand stiinta economica cu singura piedica pusa inflatiei si deficitelor bugetare, Mises sarjeaza necrutator matematica economica, nebulosul si obscurul unor economisti preocupati de consolidarea unei coalitii indestructibile cu politicienii si guvernele obsedate de a avea autoritate absoluta.

Pornind de la Pascal, care avertizeaza ca nu putem urmari adevarul decat straduindu-ne sa fim in „starea propriei noastre creatii”, Horia-Roman Patapievici concluzioneaza: „Prin Actiunea umana, Ludwig von Mises ne‑a recentrat: ne‑a repus, ca civilizatie, in «starea propriei noastre creatii».”