In tot anul 2020 - primul an de pandemie, din cati nu vom sti inca prea curand -, cuvintele acestea ale Sfantului Pavel mi-au rasunat in urechi si in inima. Adresate, e drept, corintenilor, dar cine nu e corintean dinaintea unor astfel de cuvinte: Aratandu-va ca sunteti scrisoare a lui Hristos, slujita de noi, scrisa nu cu cerneala, ci cu Duhul Dumnezeului Celui viu, nu pe table de piatra, ci pe tablele de carne ale inimii. (2 Corinteni 3, 3) Mi-au fost cu atat mai dragi sufletului in anul acesta, cand ne-am pierdut reperele si adus credinta dinaintea judecatii ideologiilor, noi insine, crestinii asumati. Am cautat echilibrul si refuzul aruncarii cuvintelor pe vorbe goale. Am descoperit, cu fiecare comentariu realizat - chiar asa, rudimentar si pe scurt - cat conteaza sa te bucuri de redescoperirea propriei Biserici. Ca Duh de Rusalii si ca istorie.

Cand am primit tema pentru acasa sa scriu scurte meditatii la Apostol - textul din Faptele Apostolilor ori Epistolele cuprinse in Noul Testament - in paginile saptamanalului Iisus Biruitorul al Oastei Domnului, m-am temut sa nu le scriu prea complicat, prea aplecat spre a dovedi ce stiu, nu ce mi-a daruit Hristos Domnul. Sper din toata inima ca am reusit sa mentin inimile cititorului bucuriile propriei mele lecturi.

Preot Constantin Necula