Descriere - Prelucrarea digitala a semnalelor

Sunt tratate principalele subiecte ale Prelucrarii Digitale a Semnalelor, incepand cu notiunile teoretice fundamentale, analiza si proiectarea unui sistem digital, exemple de calcul si scurte programe scrise in MATLAB.


Cuprins :

PARTEA I

Semnale. Transformate

 

1. SEMNALE

1.1. Introducere

1.2. Semnale discrete

1.1.1. Categorii de semnale discrete (secvente)

1.1.2. Operatii cu secvente

1.1.3. Reprezentarea prin impuls unitar

1.1.4. Reprezentarea cu ajutorul functiei de esantionare

1.1.5. Reprezentarea polifaza

1.1.6. Reprezentarea modulata

 

2. TRANSFORMATE ALE SEMNALELOR

2.1. Transformate Fourier

2.1.1. Transformata Fourier TF

2.1.2. Seria Fourier SF

2.1.3. Transformata Fourier in timp discret TFTD

2.1.4. Transformata Fourier discreta TFD

2.2. Transformata Z

2.3. Transformata inversa (TZI)

2.4. Proprietati, relatii intre transformari

2.4.1. Proprietati

2.4.2. Relatia dintre transformata Z si TFTD

2.4.3. Relatia intre transformata Laplace si transformata Fourier

2.4.4. Relatia dintre transformata Fourier discreta si transformata Fourier in timp discret

2.4.5. Relatia dintre transformata Fourier discreta si transformata Fourier continua

2.5. Transformate timp-frecventa

2.5.1. Transformata Fourier pe timp scurt TFTS

2.5.2. Transformata wavelet continua TWC

2.5.3. Transformata wavelet la scala discreta

2.5.4. Reprezentare wavelet multirezolutie

 

3. ESANTIONAREA SEMNALELOR

3.1. Introducere

3.2. Esantionarea semnalelor continui

3.2.1. Esantionarea in timp

3.1.2. Esantionarea in frecventa

3.3. Esantionarea semnalelor continue periodice

3.3.1. Esantionare in timp

3.1.2. Esantionare in frecventa

3.4. Semnal discret

3.4.1. Esantionare in timp

3.1.2. Esantionarea in frecventa

3.5. Semnal discret periodic

3.1.1. Esantionare in timp

3.1.2. Esantionare in frecventa

3.6. Teorema de esantionare

3.1.1. Teorema

3.1.2. Demonstratie

3.1.3. Interpretare

3.1.4. Consideratii de ordin practic

 

PARTEA a II-a

Sisteme discrete. Moduri de reprezentare

 

4. NOTIUNI INTRODUCTIVE

4.1. Categorii de sisteme

4.2. Sisteme liniare invariante la translatie LIT

 

5. REPREZENTARILE IN TIMP SI IN FRECVENTA

5.1. Introducere

5.2. Reprezentarea in timp

5.2.1. Reprezentarea prin ecuatia sistemului

5.2.2. Raspunsul la impuls unitar

5.2.3. Conditia de cauzalitate

5.2.4. Calculul raspunsului la impuls unitar din ecuatia cu diferente finite

5.3. Reprezentarea in frecventa

5.3.1. Utilizarea transformatei Z

5.3.2. Raspunsul in frecventa

5.4. Stabilitatea sistemelor LIT. Teste de stabilitate

5.4.1. Metoda bazata pe determinarea polilor si a zerourilor

5.4.2. Metoda bazata pe convergenta sumei (5.16)

5.4.3. Testul Schur-Cohn

5.5. Relatia intre reprezentarile in timp si in frecventa

 

6. REPREZENTARI STRUCTURALE ALE SISTEMELOR LINIARE

6.1. Reprezentarea prin elemente primare

6.1.1. Forma directa

6.1.2. Forma canonica

6.1.3. Forma paralel

6.1.4. Forma seriala

6.1.5. Structura de retea (lattice)

6.2. Reprezentarea polifaza

6.3. Reprezentarea structurala software

6.4. Reprezentarea sistemelor prin grafuri de semnal

6.4.1. Graf de semnal. Simplificarea grafului

6.4.2. Grafuri primitive de semnal GPS

6.4.3. Procedeul de ordonare al nodurilor

6.4.4. Setul de stari

6.4.5. Determinarea GPS din

6.4.6. Observatii

 

7. REPREZENTAREA PRIN VARIABILE DE STARE

7.1. Definirea reprezentarii

7.2. Reprezentarea variabila de stare dintr-un GPS

7.3. Reprezentarea variabila de stare din

7.4. Functia de transfer din RVS

7.5. RVS in domeniul timp

7.5.1. Reprezentarea variabile de stare din ecuatia cu diferente finite

7.6. Obtinerea raspunsului la impuls unitar din RVS

7.7. Transformari de coordonate

7.7.1. Invarianta functiei de transfer

7.7.2. Invarianta secventei raspuns la impuls unitar

7.8. Controlabilitate si observabilitate

7.9. Poli, zerouri si RVS

7.10. Reprezentarea prin variabile de stare factorizata RVSF

7.10.1. Constructia RVSF

 

PARTEA a III-a

Filtre discrete. Proiectare

 

8. INTRODUCERE

8.1. Clasificarea filtrelor

8.1.1. Filtre de faza zero

8.1.2. Alegerea tipului de filtru si determinarea ordinului sau

 

9. FILTRE CU RASPUNS FINIT LA IMPULS - RFI

9.1. Proprietati ale filtrelor RFI sau nerecursive

9.2. Filtre cu faza liniara

9.1.1. Localizarea zerourilor filtrelor cu faza liniara

9.3. Proiectarea filtrelor RFI prin metoda ferestrelor

9.1.1. Fereastra rectangulara

9.1.2. Fereastra Hanning generalizata

9.1.3. Alte tipuri de ferestre

9.1.4. Observatii

9.1.5. Facilitati date de comenzi MATLAB

9.4. Proiectarea filtrelor RFI si tranzitie lenta

9.1.1. Tranzitie liniara

9.1.2. Tranzitie de tip spline

9.5. Proiectarea in sens LMS

9.6. Proiectarea filtrelor RFI prin esantionare in frecventa

9.6.1. Specificarea esantioanelor intregii caracteristici

9.1.2. Specificarea esantioanelor caracteristicii pe portiuni

9.7. Proiectarea folosind mediul MATLAB

9.1.1. Metoda ferestrelor

9.1.2. Metoda celor mai mici patrate (LMS)

9.8. Proiectarea minimax

9.1.1. Algoritmi in proiectarea minimax

9.1.2. Definirea solutiei optime

9.1.3. Algoritmul Remez

9.1.4. Algoritmul MPR

9.9. Proiectarea filtrelor cu constrangeri

9.1.1. Proiectarea filtrelor de banda L, sau Nyquist

9.1.2. Filtre de semibanda

9.10. Metode de reducere a costului filtrelor

9.1.1. Realizarea cu subfiltre periodice

9.1.2. Mascarea raspunsului in frecventa

 

10. FILTRE CU RASPUNS  INFINIT LA IMPULS - RII

10.1. Introducere

10.2. Metode bazate pe transformarea unui filtru analogic

10.2.1. Conditii pentru transformarea analog digitala

10.2.2. Metoda transformarii biliniare

10.2.3. Metoda invariantei la impuls

10.2.4. Comparatie intre metode

10.2.5. Metoda aproximarii diferentialelor

10.2.6. Proiectarea filtrelor RII in mediul MATLAB

10.3. Categorii particulare de filtre

10.3.1. Filtre trece tot

10.3.2. Filtre RII realizate cu filtre trece tot

10.3.3. Filtre cu functii de transfer complementare

10.3.4. Egalizarea fazei

 

11. TRANSFORMARI DE FRECVENTA

 

PARTEA a IV-a

Sisteme digitale.

Efectul reprezentarii semnalelor de lungime finita in sisteme discrete

 

12. INTRODUCERE

12.1. Conversia A/D si zgomotul de cuantizare

12.1.1. Eroarea de cuantizare

12.2. Moduri de reprezentare a numerelor

12.2.1. Reprezentari cu virgula fixa si cu virgula mobila

12.2.2. Standard IEEE pentru aritmetica binara cu virgula mobila

12.2.3. Alte reprezentari

 

13. OSCILATII DE DEPASIRE. CICLU LIMITA

13.1. Caracteristica de depasire

13.1.1. Proprietate a caracteristicii de depasire complement fata de doi

13.2. Model variabila de stare pentru depasiri

13.2.1. Sistem de gradul doi

13.3. Structuri fara oscilatii de depasire

13.1.1. Generalizarea conditiei de absenta a oscilatiilor de depasire

 

14. ZGOMOTUL DE ROTUNJIRE IN SISTEME DIGITALE CU RII

14.1. Introducere

14.2. Metoda de calcul a zgomotului de rotunjire la iesirea unui sistem

14.2.1. Calculul zgomotului la iesire pe baza dezvoltarii in fractii partiale

14.3. Scalarea sistemelor digitale cu virgula fixa pentru prevenirea depasirii

14.3.1. Scalarea si tipul intrarii

14.3.2. Reguli de scalare

14.3.3. Operatia de scalare

14.3.4. Reprezentarea prin variabile de stare si intrari stationare in sens larg

14.3.5. Matricea de covariatie

14.4. Scalarea reprezentarilor variabile de stare

 

15. RELATIA INTRE DEPASIRE SI ZGOMOTUL DE ROTUNJIRE

15.1. Alegerea parametrului in regula de scalare

15.1.1. Analiza relatiei zgomot de rotunjire - depasire, in reprezentarea prin variabile de stare

15.2. Efectul produs de o transformare de stare

15.2.1. Aplicatie

 

16. SINTEZA SISTEMELOR CU EROARE DE ROTUNJIRE MINIMA

16.1. Cazul optimal

16.2. Cazul cuvintelor egale

16.3. Minimizarea mediei geometrice a produselor

16.4. Minimizarea mediei aritmetice a produsului

 

17. SENSITIVITATEA COEFICIENTILOR

17.1. Efectul asupra caracteristicii de transfer

17.2. Efectul masurat prin deplasarea poli-zerouri

17.3. Sensitivitatea coeficientilor in sisteme RFI

 

PARTEA a V-a

Sisteme digitale multirata

18. INTRODUCERE

19. DECIMAREA

19.1. Relatia intre secvente

19.2. Filtrul de decimare

19.2.1. Structura directa

19.2.2. Structura eficienta

19.2.3. Structura bloc

19.2.4. Structura obtinuta prin factorizarea lui

19.2.5. Decimarea folosind comenzi MATLAB

20. INTERPOLAREA

20.1. Relatia intre secvente

20.2. Filtrul de interpolare

20.2.1. Structura eficienta

20.2.2. Structura bloc

20.2.3. Interpolarea folosind comenzi MATLAB

20.3. Observatii

 

21. ALTE POSIBILITATI IN SISTEME MULTIRATA

21.1. Conversia ratei de esantionare cu factori rationali

21.1.1. Comenzi MATLAB

21.2. Interpolare si decimare in mai multe etape

21.3. Filtre polifaza

21.4. Interpolare si decimare trece banda

 

PARTEA A VI-A

Aplicatii

 

22. BANCURI DE FILTRE CU RATA MULTIPLA

22.1. Notiuni generale

22.2. Banc de filtre uniforme

22.2.1. Filtre uniforme pentru semnale complexe

22.2.2. Filtre uniforme pentru semnale reale

22.3. Anularea alierii. Filtre de reconstructie perfecta

22.3.1. Filtre cu doua canale cu anularea alierii

 

23. MODULATIA IN CONVERTOARE A/D

23.1. Probleme critice in conversia analog-digitala

23.2. Supraesantionarea si decimarea

23.3. Aplicarea modulatiei   in convertoare A/D

23.3.1. Formarea spectrului de zgomot

23.3.2. Convertoarea A/D de tip

23.3.3. Filtrarea digitala pentru decimare

 

 
Anul aparitiei: 2003
Nr. de pagini: 378