Parcurgand aceasta lucrare, se poate observa cu usurinta ca, notiunile care definesc conceptul de apoptoza (proces controlat genetic, fragmentare internucleosomala, formarea corpilor apoptotici si fagocitarea lor fara reactie inflamatorie) se repeta ca un adevarat leit motiv, in toate capitolele cartii.

Acest fapt nu reprezinta o neglijenta, sau o obsesie a autorilor, ci a reprezentat din mai multe motive o necesitate, care nu a putut fi evitata.

Dezvoltarea posibilitatilor de investigare in biologia moleculara a facut ca, dupa anul 1990, apoptoza sa fie mult mai mult studiata, urmarindu-se atat modul de desfasurare a procesului la nivel celular, cat si consecintele pe care le are la nivelul organismului pluricelular. Rezultatele obtinute au aratat ca, apoptoza se opune mitozei, fiind profund implicata in mentinerea homeostaziei tisulare, cu consecinte deosebit de importante atat la nivelul proceselor fiziologice, cat si patologice.

Importanta deosebita a apoptozei in viata celulei si a organismului pluricelular a fost intuita de majoritatea cercetatorilor care s-au ocupat de acest proces. Din aceste motive, incepand cu anii 1995–1996 si pana in prezent, are loc o expozitie de studii si experimente clinice, extrem de diverse, care au investigat apoptoza dintr-o multitudine de puncte de vedere.