Pachetul Trilogia in Alb este compus din trei titluri:

- Ingerul alb
- Pescarusul alb
- Trandafirul alb

Descriere - Ingerul alb

Detectivi, cazuri irezolvabile, rivalizand cu naratiunile marii literaturi politiste occidentale.

Atunci cand aparentele sunt greu vizibile!

Un caz interesant este volumul "Ingerul alb", parte a "Trilogiei in alb". Aici, doctorul Alexandru Tudor vine din celelalte doua carti ale seriei ("Trandafirul alb" si "Pescarusul alb"). ?i vine cu tot cu aparatul de detectare a crimei, doar ca poposeste in complet alt cadru decat in romanele anterioare. ?i nu doar atat: detectivul roman este insotit de alti specialisti de "faima mondiala": Achile Pommot, Larry L. King, Georges Graisset. Achile Pommot este evident o replica a personajului celebru de policier, Hercule Poirot, personajul care circula in multe dintre romanele semnate de Agatha Christie, dar si Poirot este rezultatul a doi predecesori, doi detectivi: Hercule Popeau (al scriitoarei Marie Belloc Lowndes) si Monsieur Poiret (al lui Frank Howel Evans), dar si cu ceva influente din Sherlock Holmes (al lui Arthur Conan Doyle). Asadar, identitatea detectivului creat de Chirita este o identitate literara multipla.

Daca opera lui Constantin Chirita ar fi fost doar "Trilogia in alb", posteritatea literaturii sale ar fi meritat un statut privilegiat in istoria culturii noastre scrise; a fost un creator de atmosfera si caractere, un bibliofil, un intelectual etic, care declara intr-un interviu acordat lui Florin Mugur: "Ne-am crescut copiii lasandu-i sa-si traiasca firesc atat copilaria, cat si adolescenta. Nu au invatat sa citeasca de timpuriu. Calitatile lor, cu care ma mandresc, sunt calitati 

Numar pagini: 288

Descriere - Pescarusul alb

Suspense-ul abil mentinut pana la ultimul rand, personaje verosimile, si totusi un clasic fara reteta.

Constantin Chirita face in "Pescarusul alb" (dar si in celelalte romane din ciclul "Trilogia in alb") un pariu literar interesant, construind personalitati accentuate multiple intr-un tip de fictiune (incadrabila in categoria larga a policier-ului), in care, de obicei, eroul este de fapt un super-erou, detectivul, cel care rezolva cazul. De ce alege Constantin Chirita sa schimbe cutumele? Intre argumentele posibile este si o hibridare a tehnicilor romanesti cu cele dramaturgice, a tensiunii specifice constructiilor cu enigma cu fiziologiile literare, care presupun o relaxare descriptiv-comportamentala.

Precum Raymond Chandler, Chirita asaza literatura, indiferent de taxinomie sau responsabilitate a criticii si teoriei, in unitate si identitate de substanta cu viata. Literatura, daca este bine scrisa, are aceleasi legi cu viata, fiind la fel de reala ca asa-zisa realitate. De altfel, in cazul lui Chirita, si in "Ciresarii", 1956-1968, dar cu precadere in "Livada", 1979 (romanul "Otelul" rescris) si "Romantica, prima carte: Cea mai frumoasa poveste de dragoste", 1986 relatia intre cele doua notiuni (literatura si viata) este stimulul creativ, dar si conditia de fiintare a ambelor. Daca apar dezechilibre, decompensari, acestea sunt, in cazul literaturii, aduse de excesul de artificial. De aceea, textele scrise de Chirita, si cele deja evocate si "Intalnirea", 1959; "Otelul", 1960; "Pasiuni", 1962 sau "Adancimi", 1974 pot implini cititorului 

Numar pagini: 344

Descriere - Trandafirul alb

Nu doar un simplu policier, ci un rebus psihologic, psihanalitic, medical

In "Trandafirul alb", primul volum al "Trilogiei in alb" (din care au mai aparut "Pescarusul alb" si "Ingerul Alb"), nu avem doar o suma de enigme spre rezolvare, nu e vorba doar despre un expert, antrenat sa identifice un criminal dintre profiluri multiple, ci si o forma de dezechilibru al ordinii normale, al firescului. La pensiunea profesoarei Maria Nistor se petrece, in miez de noapte, o crima fara vreo miza comunicata explicit. Oaspetii pensiunii sunt victimele unei tulburari grave a traseelor previzibile ale vietilor lor si este nevoie de un reprezentant al autoritatii care sa neutralizeze elementul disturbator.

Din anii '60 pana azi, succesul literar si de public al cartilor lui Constantin Chirita se pastreaza la un nivel exceptional de la "Ciresarii" ("Cavalerii florii de cires", "Castelul fetei in alb", "Roata norocului, "Aripi de zapada", "Drum bun, Ciresari"), 1956-1968; "Intalnirea", 1959; "Otelul", 1960; "Pasiuni", 1962; "Trilogia in alb", 1974 ("Trandafirul alb", 1964; "Pescarusul alb", 1969; "Ingerul alb", 1969); "Adancimi", 1974 (piesa de teatru); "Livada", 1979 si pana la "Romantica, prima carte: Cea mai frumoasa poveste de dragoste", 1986.

Numar pagini: 304