Intreaga Romanie e inca o tara ne-descoperita (nu numai gastronomic), iar bucataria romaneasca a ramas, datorita nepasarii si a ignorantei vechi de doua sute de ani, extrem de regionalizata, insulara, aproape inaccesibila. Foarte putini mai stiu sa gateasca romaneste, iar si mai putini o fac. (...) Traim in era turismului gastronomic (...), iar bucataria romaneasca este cel putin la fel de originala, de savuroasa si de spectaculoasa ca si orice alta mare bucatarie a lumii... M-au tentat sa-mi povestesc pasul si carciumarii, ajunsi la oala de lemn, pe care, foarte des, cate cineva ii intreaba, in te miri ce limba, ce au romanesc pe listele de bucate, iar ei, saracii si neumblatii, dau din umeri si din tigaile pline numai cu... „turnedo“, „satobriant“, „escalop“! Si mi-am mai zis ca si celorlalti – „arheologilor“, bucurosi de experiente senzuale stranii si paseiste, dar si tuturor celor ce sunt (si mananca) pe Dunare si prin Carpati – le-ar placea sa afle ce a mai ramas viu din istoria taraneasca, targoveata si boiereasca a vietii romanesti de zi cu zi, a gatitului si a bautului.   

Radu Anton Roman

Cartea are un format generos si cuprinde numeroase si apetisante ilustratii color, fiind un cadou ideal orice gurmand. 

Slana! Mareata, suculenta, afumata! Regina satului romanesc (incoronata in Ardeal), solutia desavarsita, dar si finala a supravietuirii, iarna si vara, dintre Nistru, Tisa si Dunare! Slanina, conserva dintai a romanilor, si unica, a fost, pentru cea mai mare parte dintre noi prima intalnire cu focul si binefacerile lui grataresti. 

Ciorba e pentru romani ce e branza pentru francezi, oaia pentru mongoli, Colt-ul pentru americani si femeia gonflabila pentru flota italiana. Poti sa-i dai orice mioriticului: pana nu inmoaie lingura in zeama lui fierbinte, groasa si acra, nu simte ca traieste. Sevele vietii romanesti trec prin ciorba? De ce nu?!·

Ca si ciorba, alintata ciorbita, tocana, dezmierdata si ea tocanita, are un schelet (nu tocmai gol, ci cu ceva carnita), o baza principiala care, o data stiuta si respectata, permite apoi o uriasa explozie creatoare, de oricate adaugiri si adaptari, fardari si fandari, uzari si uzuri, miscari si mismasuri.