In ultimii 30 de ani, Romania s-a confruntat cu multe provocari, generate de detaliile si culisele diferitelor configuratii politice de pre-aderare, aderare sau postaderare la NATO si la Uniunea Europeana. Aceste provocari inca actioneaza sub influenta fluxurilor de migratie, a crizelor periodice si mai recent, a pandemiei Covid 19 generata de evolutia infectiei SARS-CoV-2. Multe din aceste provocari s-au materializat negativ si pe durata nedeterminata de timp, si prin imposibilitatea de a accesa sau absorbi fonduri europene generatoare de crestere economica si coeziune sociala.

De multe ori, ministerul coordonator al acestor tipuri de operatiuni, indiferent de titulatura generata politic de-a lungul asa-ziselor reforme, nu a reusit sa identifice in timp util, sa preintampine sau sa rezolve total problemele fundamentale ale operatorilor economici debusolati de situatiile neprevazute si foarte doritori de fonduri si finantari. Dincolo de straduinta sau de bunavointa manifestata in completarea dosarelor de aplicare, tenebrele metodologice imbibate de lipsa de profesionalism sau imaturitate plasau aceste afaceri in mijlocul obscurantismului administrativ luandu-le, ani de-a randul, dreptul la supravietuire sau dezvoltare. Aceasta este si motivatia lucrarii de fata, initiata ca tema de cercetare doctorala si axata pe analiza complexa a contextului national si european pentru identificarea unui instrument eficient capabil sa sprijine implementarea si gestionarea fondurilor europene alocate Romaniei, un instrument menit sa sustina cresterea economica si coeziunea sociala.