Ca si in celelalte thrillere ale sale, Freida McFadden reuseste sa te tina in suspans si sa-ti starneasca curiozitatea de la inceput pana la ultimul rand. Tegan, insarcinata si aproape de momentul nasterii, porneste intr-o calatorie spre fratele ei, dar drumul se transforma rapid intr-un cosmar. Dupa un accident, este salvata de Hank, insa zilele petrecute in casa lui si a lui Polly devin din ce in ce mai tulburatoare, fara ca Tegan sa stie de cine ar trebui sa se teama mai mult. Polly pare initial un personaj pozitiv, insa dorinta ei obsesiva de a deveni mama copilului nenascut al lui Tegan o impinge spre gesturi tot mai bizare. Asemenea unui carusel, povestea prinde viteza si se rastoarna complet spre final: cei in care Tegan avea incredere se dovedesc a fi cei care ii fac rau, iar cei considerati periculosi sunt, de fapt, cei care o ajuta. Un final neasteptat, perfect in stilul Freidei McFadden.

"Ce urmeaza iti va ingheta sangele in vene," ne avertizeaza Freida McFadden intr-o poveste care nu doar ca intinde nervii la maximum, dar te si prinde atat de tare incat te simti parte din ea, parca simti cum te-nvaluie frigul iernii din Maine. Tegan, gravida si singura, scapa dintr-o furtuna de zapada doar pentru a se lovi de o alta. O poveste in care destinul pare sa se joace cu vietile personajelor, Freida ne demonstreaza din nou de ce storytelling-ul ei e de neegalat. Intr-o lume in care nimic nu e ceea ce pare, McFadden te face sa te intrebi cat de bine cunosti pe cei din jur.

Adapostita de un cuplu misterios, in cabana lor izolata, Tegan simte ca ceva nu e in regula. E interesant cum Freida McFadden reuseste sa construiasca tensiunea; Polly, cu obsesia ei pentru sarcina lui Tegan si Hank care tine un secret intunecat, iti lasa inima sa bata mai tare cu fiecare pagina. Sa fie generozitatea lor o capcana? Sau poate chiar miracolul de care avea nevoie? Reflexia acestei tensiuni se simte in fiecare rand si poate e tocmai asta ce face ca povestea sa fie atat de captivanta.

Dar povestea nu se opreste doar la o atmosfera incarcata si personaje misterioase. In cel mai pur stil McFadden, suntem surprinsi de rasturnari neasteptate care par sa isi faca loc in fiecare colt al naratiunii. Cand crezi ca ai inteles situatia, Freida schimba totul, lasandu-te fara cuvinte. Surprizele sunt pregatite cu atentie si, desi poate unele indicii sunt subtile, impactul este cu atat mai puternic. E ca si cum ai desface un cadou de Craciun, doar pentru a descoperi ca in cutie e altceva decat te asteptai.

Merita sa citesti aceasta carte nu doar pentru intriga sa complexa, ci si pentru felul in care Freida McFadden ne invita sa nu judecam dupa aparente. Similar cu o combinatie intre "Misery" si "Rosemary's Baby", povestea reuseste sa creeze o atmosfera atat de intunecata, incat cititorul ramane conectat pana la final. Si, asa cum am vazut in recenziile altora, finalul surprinzator va lasa cu siguranta o impresie de durata. Poate ai sa ghicesti o parte, dar te asigur ca nu le vei anticipa pe toate. Asa cum a spus Jennifer, cui nu-i place sa fie surprins?