Intr-o scriitura complexa, spectaculoasa stilistic si compozitional, lexicalizata abundent si, deopotriva, litotica, romanul lui Ioan ?tefan contureaza personalitatea unui personaj exponential pentru intreaga sensibilitate a epocii, marcata de ample schimbari de paradigma epistemologica, filozofica si morala. Intr?o lume a post?adevaraului si, se pare, a post-valorii, protagonistul principal al scrierii, in ciuda dorintei de implinire fasta a destinului personal, rateaza experienta dupa experienta si, ca un al doilea Meursault, asuma vidul sufletesc, alienarea, divortul dintre el si decorul sau, captivitatea intr?un univers instabil si incert, ce?i refuza pana si recuperarea simbolica a copilariei. Cu un ultim efort, aplica severe reductii fenomenologice istoriei personale, in cautarea punctelor de sprijin, a certitudinilor, a stabilitatii fiintei si valorilor, insa esecul este total, proiectia de sine in spatiul prelingvistic si al cogito?ului prereflectiv ramanand o simpla si palida urma a umanitatii pierdute. Roman existentialist, al autenticitatii autoscopice, al pulsiunilor vitaliste, primare, si al pulsatiilor unei constiinte interogative, vinovate, Atom ocupa o pozitie valorica distincta in peisajul prozei romanesti actuale. - ?erban Alexandru