Bhagavad-Gita reprezinta cea mai cuprinzatoare sinteza a spiritualitatii indiene, în care sunt asimilate teze foarte diferite, cum ar fi transcendentalismul monist upanisadic (preluat ulterior de Vedanta), dualismul Samkya, teismul de tip devotional si tehnicile spirituale yoga; întregul poem apare ca un amestec antinomic de reprezentari arhaice, uneori naive, si de rafinate solutii în problema optiunii si a libertatii.

Bhagavad-Gita a integrat toate modalitatile de transcendere a actului si ale constiintei fenomenale; asezand lucid si deliberat formulele ritualiste ale lumii arhaice alaturi de doctele formule de alienare ale constiintei, ea a reusit sa decanteze astfel esenta lor comuna si semnificatia lor universala, desprinsa de contextul cultural care le-a facut posibile. De aceea ar fi greu sa admitem ca textul marcheaza numai un moment sincretist; el este mai mult decat atat: un moment de lucida analiza aspirand la descoperirea functiei comune în pluralitatea experientelor spirituale indiene.

Dincolo de continutul sau filosofic, poemul este încarcat de o maretie si o fascinatie ce tin de esenta sa dramatica. Sergiu Al-George

 

CUPRINS
Nota introductiva
I. Descumpanirea lui Arjuna
II. Yoga discriminarii
III. Yoga faptei
IV. Yoga cunoasterii si a faptei
V. Yoga renuntarii
VI. Yoga concentrarii
VII. Yoga cunoasterii si a intelegerii
VIII. Yoga salvarii in Brahman
IX. Yoga tainei regesti
X. Yoga intruchiparilor divine
XI. Viziunea celui cu multe forme
XII. Yoga daruirii de sine
XIII. Yoga discriminarii intre natura si spirit
XIV. Yoga deosebirii celor trei tendinte
XV. Yoga spiritului supreme
XVI. Yoga deosebirii dintre starea divina si cea demonica
XVII. Yoga deosebirii celor trei credinte
XVIII. Yoga renuntarii si a eliberarii
Anexe
Note
Index sanskrit
Index de nume


Traducator: Sergiu Al-George
Anul aparitiei: 2013
Format: 13X22 cm
Nr. pagini: 240