Dan-Silviu Boerescu incalta pantofii marelui Constantin Bacalbasa si strabate la pas Bucurestii pana i se tocesc pingelele, dand viata un volum care poate fi considerat, fara teama de a gresi sau exagera, urmasul legitim al Bucurestilor de altadata.

Rod al unei documentari temeinice, aceasta carte strange povestile mai mult sau mai putin stiute – dar intotdeauna fascinante – ale Capitalei si le condimenteaza cu ilustratii inedite, rezultatul fiind nu doar o ampla istorie a unui oras cuprins in permanenta de frenezia transformarii, ci si o oda inchinata de autor urbei natale.

«„Bucuresti, Bucuresti,/ Cat de drag imi esti…“ canta candva Gica Petrescu si cine stie de cate ori nu voi fi fredonat si eu – mai mult sau mai putin autoironic – acest refren. Bucuresti este orasul meu, locul in care m-am nascut si in care am revenit intotdeauna. Dincolo de orice, ma fascineaza in continuare cu pietele sale multicolore si cu locantele pitoresti, cu scenele teatrelor unde i-am vazut in copilarie pe Caragiu, pe Dem, pe Cotescu sau pe Stefan Iordache, cu parcurile si gradinile sale tulburator inflorite, cu pisicile smecherite din Obor si cainii rasfatati de stapanii lor in Parcul IOR, cu vechile stadioane – precum „23 August”, unde am vazut cuplajul de poveste din 1985 (Steaua – Rapid si Dinamo – Sportul Studentesc), la care au venit peste 100 000 de oameni care stateau inclusiv pe gazon, de nu se mai puteau bate cornerele…» Autorul