In pragul epocii care vine, se poate observa o revolta crescanda fata de predominanta unei conceptii despre realitate care se refera exclusiv la o lume rational cognoscibila si stapanita prin tehnica. Iar ceea ce depaseste aceasta notiune este clasat ca tinand de domeniul imaginarului sau al credintelor. Acest punct de vedere neglijeaza totalitatea si adevarul omului, caci acesta, prin nucleul sau, prin Fiinta sa esentiala, participa la o realitate care transcende orizontul eului sau conditionat de spatiu-timp si de ceea ce este rational.

Acum, se pune intrebarea: cine ne poate ajuta sa devenim ceea ce am trait, fara cea mai mica indoiala, ca esential, sa pastram experienta intr-o constiinta largita si sa-i purtam marturie in lume? Raspunsul este: „Maestrul”. Totusi, acest maestru nu capata realitate decat in fata celui care este gata sa fie discipol, adica sa urmeze „calea” indicata si pe care, potrivit legii eterne, marea transformare se indeplineste. In trinitatea „maestru, discipol, cale”, Viata creeaza spatiul in care isi manifesta sensul ei supranatural.

Maestrul este altceva decat un educator, un indrumator de constiinta sau un terapeut. El este instrumentul care, cu o forta capabila sa infrunte lumea, il readuce in mod constient pe om la unitatea sa originara cu Fiinta divina. Cel care a recunoscut in maestru puterea care, din interior, il apeleaza si il transforma, il regaseste in toate situatiile capitale ale vietii: in intalnirea cu moartea, in confruntarea cu raul, in modul de a-si trata corpul si in cautarea propriului centru.

„Maestrul nu este un element de stabilitate, ci o figura revolutionara. Cu el nu esti niciodata sigur de ceea ce se va intampla. El este imprevizibil si contradictoriu ca viata, caci el intruchipeaza Viata, caci el este viata si moarte, este yin si yang, intr-o perpetua rotatie. El actioneaza ca forta creatoare si eliberatoare totodata. Maestrul este viata - cu moartea pe care ea o contine - periculoasa, incomprehensibila si dura. Omul aspira la liniste, la siguranta, la armonie. Maestrul rastoarna ceea ce tocmai s-a instalat, distruge ceea ce parea asigurat, dezleaga ceea ce s-a legat. El trage covorul de sub picioarele discipolului, caci trebuie sa mergem, si nu «sa ne instalam». Ceea ce este important este sa inaintam, si nu sa ajungem; sa schimbam, si nu sa desavarsim. Viata este doar o tranzitie. Maestrul mentine viata vie, ca o perpetua tranzitie.”

„Omul nu-si poate implini destinul decat ascultand vocea maestrului interior. El este, deci, prin natura, un discipol virtual, discipolul interior fata in fata cu maestrul interior. La fel ca si maestrul din el, discipolul este intotdeauna «acolo», deja in el. Arhetipul discipolului este legat de cel al maestrului, ca arhetip al subiectului pregatit sa-l urmeze, neconditionat, pe calea uniunii cu Fiinta. Trezirea discipolului nu are intotdeauna drept cauza un eveniment important; si cel mai nesemnificativ incident poate aduce o rascruce interioara. Caci suferinta Fiintei esentiale refulate pregateste de mult aceasta trezire. Ea se exprima in multe moduri. Scara lor merge de la indispozitia fizica pana la tendinta catre suicid, trecand prin nevroza si depresie. Cu cat suferinta nascuta din Fiinta esentiala este mai mare, cu atat exista mai multe sanse ca o cauza minima sa fie suficienta pentru a provoca un reviriment.”

Karlfried Graf Dürckheim

Cuprins

Cuvant-inainte 5

partea intai

STRIGATUL DUPA MAESTRU

I. DE-A LUNGUL TIMPULUI 13

1. Maestrul ca arhetip 13

2. Mediator intre cer si pamant 16

3. De la angoasa primitiva la cunoasterea initiatica 18

4. Stiinta atemporala – Marea Traditie 20

5. Inteleptul si Maestrul 23

II. IN ZILELE NOASTRE 27

1. Intrebarea 27

2. Cine cere un maestru? 29

3. Cine pune aceasta intrebare? 30

4. Experienta care declanseaza chemarea maestrului 35

5. Unde se afla maestrii? 40

partea a doua

MAESTRUL, DISCIPOLUL, CALEA

I. IDEEA SI REALITATEA MAESTRULUI 49

1. Maestrul vesnic 49

2. Maestrul interior 54

3. Maestrul in persoana 57

II. DISCIPOLUL 65

III. CUM ACTIONEAZA MAESTRUL 75

1. Invatatura 75

2. Indrumarea 82

3. Stralucirea 86

4. Exemplul 88

5. Socul 93

IV. VIATA SI OMUL 95

V. CALEA 107

Hristos Maestrul 125

partea a treia

VOCEA MAESTRULUI IN VIATA

Introducere 131

I. VOCEA MAESTRULUI IN INTALNIREA CU CORPUL 135

1. Corpul care suntem 135

2. Perspectiva fiziognomica 146

3. Deformari colective 153

4. Imaginile directoare 156

5. Exercitiul 160

II. MAESTRUL INTERIOR IN CAUTAREA CENTRULUI 165

1. „La bonne assiette” 165

2. Lumea vazuta sub aspectul sau personal si sub aspectul sau obiectiv 167

3. Cele trei nevoi fundamentale ale omului 173

4. Tripla unitate a Fiintei – centru al omului 175

5. Trei feluri de constiinta 178

6. Constiinta de sine copilareasca 181

7. Constiinta de sine a eului profan 182

8. Constiinta de sine prin Fiinta 186

9. Centrul: Fiinta prezenta in om 188

10. Calea spre Centru 190

11. Centrul in simbolismul corpului 299

12. Inima – centrul crucii 208

III. VOCEA MAESTRULUI LA INTALNIREA CU MOARTEA 215