In carte gasim portrete de scriitori sau de pictori care s-au straduit sa ipostazieze figura taranului, cercetatori care s-au aplecat asupra spatiului rural si, fireste, invatatori, preoti si tarani emblematici. Este un foarte bine venit memento asupra unui model uman si de organizare sociala pe care fie il ignoram cu o condamnabila superbie, fie nu-l intelegem cum se cuvine, din ignoranta. […]

Chiar daca textele sunt foarte condensate, la dimensiunile unui articol de dictionar, ele ofera o exceptionala imagine a continuitatii si a universului axiologic ale spatiului agrest. Fie ca e vorba de artisti care reflecta in diferite moduri aceasta lume, fie de personalitati ivite din sanul ei si devenite exponentiale, ca Badea Cartan, cele doua trasaturi amintite apar ca o constanta. […]

Meritul principal al textului de fata, un text care este scris simplu si percutant, cu o abnegatie si o iubire bine mascate in obiectivitatea consemnarii, si in cuprinsul caruia naratorul se retrage cu admirabila smerenie dinaintea personajelor sale, rezida nu doar in a trezi nostalgii noua „paseistilor” incurabili, ci si in a ridica intrebari asupra identitatii si valorilor neamului nord-dunarean. Intr-un ceas istoric in care actualizarea acestor dileme identitare devine (din nou?) de o presanta actualitate. Avem, in fond, de-a face cu un catalog de modele. Altfel spus, cu o comoara…

Christian Craciun