"Nu incetam sa exploram, si ultimul loc va fi cel din care am plecat; vom fi vesnic recunoscatori." T.S. Eliot Desi, cum observa cu umor cineva, se scrie mult si astazi, personalitati cum este cea a lui Liviu Capsa nu se intalnesc chiar la fiecare colt de strada literara. De aceea, pe autorul eseurilor cuprinse in volumul de fata trebuie sa il cautam in paginile publicatiilor de prestigiu - acolo unde au fost publicate si o mare parte dintre textele cuprinse intre copertele lui, in proiectele si evenimentele literare serioase si in portofoliile unor edituri serioase.

Aceasta, deoarece (asa cum rezulta limpede din lectura eseurilor sale), pentru Liviu Capsa literatura nu este nici divertisment, nici delectare de duminica. Scriitorul traieste la propriu imersiunea intr - o lume mirabila, in care valorile si mizele literaturii sunt repere concrete ale existentei sale. Eseistul se misca printre personajele literaturii si autorii/autoarele lor, printre carti si idei, de la o tema la alta, ca si cum acestea ar reprezenta nu niste valori simbolice, ci niste borne ale unei existente imposibil de imaginat in afara literaturii.

De prisos sa adaug ca Liviu Capsa are cultura literara serioasa, capacitatea de a vedea asocieri acolo unde pentru altii sunt doar intamplari si mai ales capacitatea de a pune mereu literatura romana, clasica si contemporana, in rama celei universale. La fel de importante (pentru ca sunt mai rare decat darurile evidente ale eseistului) mi se par devotamentul sau pentru literatura si faptul ca isi traieste ideile la modul profund. Literatura este, pentru eseist, mai mult decat o captivanta aventura intelectuala: ea este si o magistratura.

In absenta responsabilitatii ideilor, ne spun eseurile lui Liviu Capsa, spectacolul literaturii este doar o vinovata distractie fara finalitate.