De unde vine istoria literara si incotro merge?

De unde vine si incotro se indreapta istoria literara? Dinspre istorie – ar fi un raspuns; dinspre critica literara – ar raspunde altii, cei mai multi. Pledoaria mea nu e o noutate. Ba ar putea fi inteleasa ca o intoarcere la originile istoriei literare, la locuri prin care a mai ratacit si la experiente pe care le-a mai incercat. Acest nou expansionism al istoriei literare sau dorinta de diversificare au mai fost duse pana in pragul declansarii unei crize de identitate. Reactia de restrangere a campului sau de aplicatie la evolutia interna a literaturii, adica la o istorie estetica, a venit firesc dupa aventurile anterioare, dar i-a adus alt risc, acela de ingustare a orizontului. La noi, istoria literara a fost prea multa vreme numai estetica, mentinuta sub obedienta calinesciana, si de aceea exista pornirea fireasca de eliberare si expansiune.
Nu e mai fireasca racordarea istoriei literare la Istorie, nu la critica literara? Inseamna sa o mutam dintr-o vasalitate in alta? Intrebarea merita sa fie pusa si sa aiba un raspuns. De aceea m-am conectat la reflectiile istoricului francez Paul Veyne din cartea sa Cum se scrie istoria, aparuta in 1971 la Paris si in 1999 la Bucuresti. Am prelungit sau am translat gandurile de acolo, aici, in Cum se scrie istoria literara, tot fara semnul intrebarii, adica intr-un sens analitic, nu prescriptiv sau tehnic. (Ion Simut)

* * *

In cate feluri se poate scrie istoria literara? Cum isi schimba ea subiectele, strategiile, aliantele, evaluarile? Sunt intrebari la care merita sa reflectam.
Confruntarile dintre istoria estetica si istoria culturala, politica sau ideologica se multiplica in istoriile literaturii romane de la primele incercari pana la cele mai recente sinteze, de la Iustin Popfiu la Mihai Iovanel, cu marile experiente exemplificate de G. Calinescu si Nicolae Manolescu. (Ion Simut)

* * *

Cuprins

ARGUMENT. Cum se invarte roata istoriei literare?

CUM SE SCRIE ISTORIA LITERARA

Reflectii libere despre modelul narativ al istoriei literare

Variante de istorii politice ale literaturii romane

Vechiul si noul documentarism in istoria literara

Biografismul in trei etape

Sextil Puscariu. Lumile culturale ale memorialisticii

Mihail Sebastian la o rascruce de ideologii

Ce inseamna sa fii banatean?

ISTORIILE LITERATURII ROMANE

Tablou sinoptic si comentarii bibliografice

Inaugurarea istoriei literaturii romane. Prima pledoarie pentru o istorie critica (Iustin Popfiu, 1867/1870)

G. Calinescu. Prima istorie estetica a literaturii romane (1941)

Polemica Virgil Ierunca-G. Calinescu in jurul versiunii franceze a unei istorii a literaturii romane (1956-1957)

O istorie proletcultista a literaturii romane: Emil Boldan (1961)

Traditionalismul valorizator: Ion Rotaru

O istorie didactica a literaturii romane: Dumitru Micu

Alex ?tefanescu. Ce s-a intamplat cu literatura romana in timpul comunismului (2005)

Conceptele si mizele lui Eugen Negrici

Istoria critica... a lui Nicolae Manolescu (2008; 2019)

O istorie ideologica, progresista, douamiista: Mihai Iovanel (2021)

POSTFA?A. Manifest pentru libertatea istoriei literare

* * *

Ion Simut (n. 1953), critic si istoric literar.

Volume publicate: Diferenta specifica, Ed. Dacia, 1982; Incursiuni in literatura actuala, Ed. Cogito, 1994 – Premiul Uniunii Scriitorilor pe 1994, pentru critica si istorie literara; Revizuiri, Ed. Fundatiei Culturale Romane, 1995; Confesiunile unui opinioman, Ed. Cogito, 1996; Critica de tranzitie, Ed. Dacia, 1996; Rebreanu dincolo de realism, Biblioteca revistei „Familia”, 1997 – nominalizat la Premiul Uniunii Scriitorilor; Arena actualitatii, Ed. Polirom, 2000 – nominalizat la Premiul Uniunii Scriitorilor; Augustin Buzura (monografie), Editura Aula, 2001; Liviu Rebreanu (monografie), Editura Aula, 2001; Dumitru ?epeneag, Clepsidra rasturnata. Dialog cu Ion Simut, Ed. Paralela 45, 2003; Reabilitarea fictiunii, Editura Institutului Cultural Roman, 2004 – Premiul Asociatiei Scriitorilor din Cluj-Napoca; nominalizat la Premiul Uniunii Scriitorilor; Premiul „Titu Maiorescu” al Academiei Romane; Simptomele actualitatii literare, Biblioteca revistei „Familia”, 2007 – Premiul Asociatiei Scriitorilor din Cluj-Napoca; Europenitatea romanului romanesc contemporan, Editura Universitatii din Oradea, 2008; Liviu Rebreanu si contradictiile realismului, Editura Dacia XXI, 2010; Vamile posteritatii. Secvente de istorie literara, Editura Academiei Romane, 2012 – Premiul Asociatiei Scriitorilor din Cluj-Napoca; nominalizat la Premiul Uniunii Scriitorilor; Literaturile romane postbelice, Editura ?coala Ardeleana, 2017 – Premiul Uniunii Scriitorilor.

Editii ingrijite, antologii si prefete sau postfete la volume de Ion Agarbiceanu (1978), Teodor Scortescu (1982), Octavian Goga (1985), Mihail Sadoveanu (1987, 2016), I. Peltz (1989), George Bacovia (1994), Tudor Arghezi (1994 si 2004), Mircea Streinul (1995), Liviu Rebreanu (1998, 2004, 2017), Mircea Nedelciu (1999), Paul Georgescu (1999), Dinu Nicodin (2000), Eugen Uricaru (2002), E. Lovinescu (2003 si 2006), Alexandru Ecovoiu (2004 si 2005), Literatura din Basarabia in secolul XX. Romanul, vol. 1-4 (2004), Augustin Buzura (2008 si 2013), Octavian Paler (2010), Iustin Popfiu (2016), Paul Goma (2021).

Colaborator la Dictionarul scriitorilor romani, I-IV, coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi si Aurel Sasu, Bucuresti, 1995-2002; la Dictionarul esential al scriitorilor romani (aceiasi coordonatori), Editura Albatros, Bucuresti, 2000 - si la alte volume colective.

Coordonator de volume colective: Valente europene ale literaturii romane contemporane, Editura Universitatii din Oradea, 2007; Competitia fictiunilor. Investigatii de critica literara, Biblioteca revistei „Familia”, 2007; Ion Simut (coordinator), The European dimension of contemporary romanian literature, Editura Universitatii din Oradea, 2008; Ce e viu si ce e mort in opera lui Mihail Sadoveanu?, Editura Junimea, Iasi, 2019.