Dreptul urbanismului si al construirii reprezinta un ansamblu de reguli deosebit de importante pentru toti oamenii, indiferent de nivelul de educatie sau profesie, caci ele reglementeaza regimul juridic al alcatuirii, organizarii si utilizarii tuturor spatiilor – terenuri si constructii – in care se desfasoara viata de zi cu zi a fiecaruia dintre noi. Este, in acelasi timp, un domeniu dificil de inteles si de stapanit, chiar si de catre profesionisti, in special din cauza varietatii si a numarului mare de acte normative care trebuie coroborate si analizate impreuna pentru a da sens si a intelege cu adevarat conceptele si notiunile cu care opereaza acest domeniu.
Recenta adoptare a primului Cod al amenajarii teritoriului, urbanismului si constructiilor din Romania a mai redus din complexitatea normativa, unificand principalele legi preexistente, dar in continuare exista foarte multe reglementari tangente – de la Legea apelor, a minelor, a drumurilor, privind siguranta zborurilor etc. si pana la cele mai detaliate normative tehnice, de la protectia impotriva incendiilor si pana la proiectarea si edificarea fiecarui element constructiv – care trebuie avute in vedere atunci cand analizam juridic domeniul urbanismului si al construirii.
Lucrurile devin mai simple atunci cand toate aceste acte normative (impreuna cu bagajul aferent, alcatuit din doctrina si jurisprudenta dezvoltate in ultimii 35 de ani), sunt desfacute, analizate si recompuse apoi in structura logica si clara a unui curs universitar, adica a unei lucrari care trebuie sa poata fi prezentata si sub forma unor prelegeri academice. Este ceea ce face si profesorul Ovidiu Podaru in volumul de fata, oarecum provocator, dar corect intitulat Regulile de urbanism – intre sfidare si respect, volum aflat la editia a doua, revizuita ca urmare a intrarii in vigoare a Codului urbanismului.
Regula de urbanism reprezinta nu doar nucleul dur al dreptului (material al) urbanismului, ci si epicentrul contenciosului urbanismului; de aceea, clarificarea regimului juridic al acesteia a devenit stringenta. Volumul este original atat din perspectiva continutului (caci de fiecare data s-a incercat scoaterea in evidenta deopotriva a incalcarii/fraudarii, in practica, a unei anumite reguli de urbanism, respectiv a faptului daca, si – eventual – cum s-ar putea repara o asemenea ilegalitate, evitandu-se desfiintarea imobilului ilegal), cat si din perspectiva modului de abordare a materiei.
In fine, cartea este diferita de orice alta carte juridica si datorita imaginilor care insotesc partea scrisa. Dupa cum veti vedea, fiecare regula, fiecare element arhitectural-urbanistic si fiecare caz practic analizate in acest volum sunt exemplificate imediat cu una sau chiar mai multe schite si imagini color, realizate de arhitectul Andrei Valean-K?ves, autorul intregii parti vizuale din carte.
Prezentul volum, Regulile de urbanism – intre sfidare si respect, face parte dintr-un proiect mai amplu al Profesorului Ovidiu Podaru, dedicat Dreptului amenajarii teritoriului, al urbanismului si construirii. Un proiect editorial in care vor mai fi incluse alte trei volume:
Vol. I. Documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism;
Vol. III. Procedura de autorizare;
Vol. IV. Un deznodamant nefericit: desfiintarea constructiilor, acest din urma volum fiind deja publicat intr-o prima editie, in anul 2015, si aflat in prezent in faza avansata de revizie si reeditare.
De la „Colectiv” la „Crevedia” si „Ferma Dacilor”, cam toate tragediile petrecute in Romania democratica au avut, in mod exasperant, aceleasi doua cauze: prima, aceea ca regulile stabilite in prealabil, nu intotdeauna clare, sunt frecvent incalcate de subiectii de drept carora li se adreseaza; a doua, aceea ca autoritatile administrative cel mai adesea tolereaza daca nu chiar incurajeaza aceasta stare de lucruri.
Iar dintre aceste reguli frecvent incalcate, prim-planul este ocupat de regulile de urbanism. Unele dintre ele sunt complet necunoscute publicului larg; dar pana si autoritatilor care trebuie sa le aplice le sunt, uneori, straine. Altele sunt tratate ca si cum ar fi simple recomandari, sau, in cel mai bun caz, ca si cum ar avea un caracter supletiv, ce poate fi inlaturat prin bunavointa autoritatilor locale. Si poate ca unele chiar asa si sunt, insa aceasta „bunavointa” se manifesta, uneori, doar selectiv, deci discretionar.
Intrarea in vigoare a Codului urbanismului clarifica unele lucruri, insa, cu privire la altele, ceata va persista, intrucat nici macar regulile de baza, cuprinse in Regulamentul general de urbanism, adoptat in 1996, nu sunt preluate in acest cod. Iar lucrarea de fata exact asta isi propune: sa le aduca pe toate la lumina.
Ovidiu Podaru