Munca reprezinta o activitate prestata in contexte diferite, cu scopuri diferite si cu un regim juridic propriu, nu toate ocrotite sau supuse regimului corpului de reguli omonime, dreptul muncii. Diferenta dintre multitudinea de forme – in fapt, de relatii sociale in cadrul carora se presteaza munca – este departe de a fi una teoretica.

Cei care presteaza activitatea in temeiul unui contract individual de munca beneficiaza de toate prevederile reunite sub denumirea de „drept al muncii”; dimpotriva, cei care presteaza munca in mod independent „platesc” aceasta libertate prin suportarea riscului activitatii desfasurate si lipsa unor garantii referitoare la limitarea timpului de munca, la dreptul la concediu anual de odihna sau la masuri de protectie a sanatatii si securitatii in munca.

De aceea, in cuprinsul acestei lucrari am incercat, in primul rand, sa precizam criteriul, elementele determinate care conduc la calificarea unei conventii ca avand natura juridica a unui contract individual de munca, delimitand domeniul de aplicare a dreptului muncii, din punct de vedere material, personal, teritorial si temporal. Apoi, am analizat regimul juridic al contractului individual de munca, de la incheierea si pana la incetarea sa, incluzand aspecte esentiale de drept european cu incidenta asupra subiectului abordat. In cuprinsul ei, am incercat sa gasim solutii pentru o parte dintre nenumaratele probleme pe care complexitatea raporturilor de munca le releva in fiecare zi, cu speranta ca lucrarea va fi utila si participantilor si exegetilor acestor raporturi, nu doar studentilor facultatilor de drept.