In fata schimbarilor rapide si profunde ale erei moderne, regandirea experientei economiei sociale, nascuta la mijlocul secolului al XIX-lea in contextul revolutiei industriale, capata o semnificatie aparte. Nu este vorba doar de o istorie a ideilor economice, de o imagine de ansamblu a modelelor organizationale si de guvernanta ale entitatilor de economie sociala, ci si de o reevaluare a rolului si eficacitatii acestora in rezolvarea problemelor sociale contemporane. O astfel de lucrare se adreseaza profesorilor, cercetatorilor si studentilor interesati de cel „de-al treilea sector”, dar si profesionistilor din domeniul economiei sociale care au nevoie de repere teoretice si de noi grile de reflectie si analiza a activitatii lor.

Principiile cooperarii si solidaritatii, ale activitatii economice colaborative, ale guvernantei democratice si participative care stau la baza economiei sociale capata un nou sens in cautarea de solutii la probleme pe care nu le-am mai intalnit pana acum. Inovatia sociala generata de-a lungul istoriei de modele de cooperare, colaborare si solidaritate poate servi drept exemplu pentru noi solutii de dezvoltare, transformand multe dintre dificultatile noastre actuale in avantaje.

Din aceasta perspectiva, aprofundarea reflectiei contextualizate asupra economiei si antreprenorialului social, constientizarea si consolidarea competentelor in acest domeniu raspund unei nevoi reale. Concretizarea sa intra in sfera de responsabilitate a universitatilor si a centrelor de formare si cercetare, intrucat, in fata provocarilor care se anunta, acestea trebuie sa ofere noii generatii optiuni multiple de reflectie si actiune legate de modelele alternative de dezvoltare, capabile sa ofere solutii adaptate noilor probleme economice, sociale si de mediu.