Claudiu Oteleanu a mai cochetat cu scrierea confesiva, fiind foarte activ pe un blog personal, unde si-a exprimat convingerile doar sub forma unor eseuri. Poezia devine acum un spatiu depozitar al unor ganduri violent exprimate, care ascund frustrari si mari suferinte. Interesanta este sursa acestor stari, sursa ce devine laitmotivul intregului volum. Este vorba de chinul reprezentat de ceilalti. Adept al celebrei idei apartinand lui Sartre: „Infernul sunt ceilalti", Oteleanu isi construieste intregul discurs artistic sub obsesia data de violenta, de nepasarea si de lipsa de constiinta a aproapelui.

Astfel, volumul Egocentric se constituie intr-un strigat existential. Este vorba de poezia unei zadarnicii duse pana la extrem. Disconfortul, lipsa iubirii aproapelui devin laitmotive constante pe parcursul intregii plachete. Poezia lui Claudiu Oteleanu este incapabila de devenire, precum lirica bacoviana. Asa cum poetul interbelic nu putea evada din universul de suferinta si din obsesia mortii, prezenta serie de texte se remarca prin disconfortul provocat de prin neputinta de a se face abstractie de abjectia umana a aproapelui. - Cristian Vieru