Multa vreme a asteptat neamul omenesc, sub povara pacatelor, sa Se nasca Cel Ce avea sa-i redea soarta pentru care il crease Dumnezeu pe Adam, soarta pe care a pierdut-o prin pacatul neascultarii!

Pentru aceasta, trebuia ca Domnul sa ia trup dintr-o Fecioara, fapt anuntat prin profetii („Iata, Fecioara va lua in pantece si va naste fiu si vor chema numele lui Emanuel.” – Is., 7, 14). Pentru a se naste intre oamenii cazuti o fecioara cu adevarat neprihanita, trebuia ca ea, la randul ei, sa fie mladita a unor parinti lipsiti de patimi. O singura pereche de soti din lume a avut inalta fericire de a intruni aceste conditii: Ioachim si Ana, numiti pe buna dreptate Dumnezeiesti Parinti ai Preacuratei Fecioare.

Sfintii Parinti au infaptuit, de-a lungul veacurilor, minuni nenumarate, prin sfintele moaste si prin icoanele lor, dar si ca raspuns la rugaciuni staruitoare. Mai ales familiile care si-au pierdut nadejdea de a dobandi prunci primesc ajutor de 15la Dreptii Parinti. Cine poate intelege mai bine nefericirea adanca a celor ce isi doresc urmasi?