Interesanta mi se pare si motivatia acestei carti: observand ca la noi se discuta cu patima, in ultimul timp, daca Eminescu a fost sau nu un religios crestin, ca s-au facut chiar tabere: unii ce lupta pentru inceperea procesului de canonizare a poetului si altii ce vor sa demonstreze, dimpotriva, ca el a fost mai degraba ateu sau adept al altor religii decat cea crestina Theodor Damian isi reia aceste texte, scrise fara vreunul dintre aceste doua scopuri, pur si simplu pentru a scoate din falsa dilema tema ca atare. Mai ales ca autorul descopera, si identifica faptele: atat asa-zisii zelatori, cat si indarjitii negatori se bazeaza pe texte rupte din context. Theodor Damian dovedeste ca cercetarea curata, dezinteresata, fara scopuri extrinseci, este si cea adevarata. Pentru ca dansul nu face mai mult decat sa identifice tema crestina in poezia eminesciana  dar o face cu metoda, cum la noi s-a facut doar rareori si, desigur, fragmentar. Fragmentara este si cercetarea autorului de fata, dar ea este sistematica si lasa loc continuarilor. (Nicolae Georgescu)