„In viata, omul sa culeaga precum 

albina din flori: ceea ce este bun!” 

(Sfantul Vasile cel Mare) 

Acum, in prag de nou secol si mileniu, lucrarea isi pastreaza actualitatea prin faptul ca abordeaza problemele generale ale omenirii: caracterul, soarta, vointa, morala, profesia, relatiile cu oamenii. Cartea ne ia prin surprindere prin frumusetea argumentarii ideilor dezbatute, prin delicatetea cu care se adreseaza cititorilor, prin parfumul si culoarea usor arhaica a limbii traducatorului, care reuseste, printr- o fericita asezare in context, sa ofere cititorilor o bogatie inestimabila de idei, de o adanca si penetranta putere de sugestie. Nu putem trece cu vederea in aceasta pledoarie pentru 

actualitatea lucrarii, punctele de vedere originale si incitante, afirmate in comentariul unor personaje si situatii literare, mitice, religioase, filosofice, cu care este impregnat textul. 

Indemnul acestei carti este: „Sa fii OM! Sa te ridici la statutul de OM!” Un om demn de numele sau este rezultatul unei vointe disciplinate, a unui efort personal de autodepasire, de cumpatare si infranare a gandurilor, a faptelor si a instinctelor sale. 

Avem in firea noastra instincte egoiste si rautacioase, dar suntem strabatuti si de sentimente inaltatoare, nobile, adevarate. Din aceste doua feluri de porniri se naste lupta intre bine 

si rau. 

Oricat de grea ar parea lupta, trebuie sa invingem, daca dorim sa demonstram maretia si nobletea sufleteasca. „Cata vreme este intre voi pizma, si cearta, si dezbinari, nu sunteti oare, trupesti si nu dupa firea omeneasca umblati?”, ne intreaba retoric Sfantul Apostol Pavel (1 Corinteni 3,3). „Iar 

cei ce sunt ai lui Hristos Iisus si-au rastignit trupul impreuna cu patimile si cu poftele” (Galateni 5,24). Tot el ne indeamna sa luptam cu patimile si pornirile firesti, caci „oricine se lupta se infraneaza de la toate”, iar cel ce se infraneaza primeste „cununa nestricacioasa” (I Corinteni 9, 

24-25). Cununile se dau pe masura luptei! 

Indrumarea vietii