Volumul al III-lea din Istoria Romanilor analizeaza evolutia societatii carpato-danubiano-pontice din momentul cristalizarii si individualizarii, in cadrul lumii romanice, a limbii si poporului roman (secolul al VII-lea) si pana la constituirea statelor medievale romanesti de la mijlocul secolului al XIV-lea. Sunt prezentate in cadrul acestei dimensiuni cronologice probleme fundamentale din istoria noastra medievala de inceput, asa cum apar ele in lumina rezultatelor cercetarilor, arheologice mai cu seama, obtinute in ultima jumatate a secolului trecut, de cand a luat fiinta, ca disciplina de cercetare stiintifica, arheologia Evului Mediu romanesc. Optiunea tratarii diferitelor procese istorice in cadrul structurilor demoeconomice si social-politice are la baza doua motivatii de substanta. Una, pragmatica, tine de natura izvorului documentar, cel arheologic in cea mai mare parte, mai cu seama pentru secolele VII-XI, izvor in masura sa suplineasca lipsa stirilor scrise, evidentiind, totodata, evolutia marilor procese social-economice si politice in cadrul societatii romanesti. A doua motivatie, departe de a fi sentimentala, decurge din prima si urmareste evidentierea caracterului stabil, permanent al asezarilor autohtone, caracter incompatibil cu cel al populatiilor nomade si migratoare, demonstrat de identitatea etnoculturala a populatiei acestor asezari pe intreaga perioada cercetata. Analizand asemenea procese istorice, constituirea statelor medievale romanesti la mijlocul secolului al XIV-lea nu reprezinta altceva decat etapa finala a unui proces de organizare social-politica a populatiei autohtone in cursul mileniului I d.Hr., de la obstea rurala, ca forma de organizare social-politica, la faza cnezatelor, voievodatelor si „tarilor” romanesti de la cumpana dintre cele doua milenii si de aici la constituirea satelor medievale romanesti, ca structuri social-politice mature, cu functii interne si externe bine definite. Societatea romaneasca a secolelor VII-XIV, cu structurile sale bine consolidate asemenea zalelor unui puternic lant, ramane singura reprezentanta orientala a viguroasei lumi romanice, avand in codul ei genetic, profund imprimat, Sigiliul Romei.

Anul aparitiei: 2010
Numar de pagini: 770
Dimensiuni: 17/24 cm.