Din neant venim si spre neant de indreptam, dar, atat cat poposim prin viata, sa nu uitam sa iubim. Caci din iubire si intru iubire suntem plamaditi. Nimic e tot si totul e nimic fara iubire.

„Simtea ca traieste o iubire de adolescent, pe care nu o avusese niciodata, dar pe care o stia dintotdeauna, aflata doar din vise sau din carti, uneori. Tinea ochii inchisi pentru a-si trai visul, desi ar fi vrut totusi sa-i aiba larg deschisi pentru a savura fiecare particica din templul ce se ridica in fata lui, o compozitie pe care o venera, cu linii perfecte si curbe desenate parca cu grija de o mana maiastra. Nu se mai satura sa aduleze formele rotunjite si sa sarute buzele dulci, ademenitoare. Adora atingerile ei si ar fi vrut ca acele clipe de desfrau sa se prelungeasca…. Se abandonase in betia simturilor. Era ametit de atata placere si se ghemuise tot in jurul pantecelor ei. Ii venera trupul si era insetat de ea; ar fi vrut sa guste din izvorul ce fremeta intre pulpele ei, aproape magic, facandu-l sa isi piarda definitiv mintile si sa nu mai raspunda de el.

Vreau sa te am si nu pot

vreau sa te gonesc si nu pot

vreau sa te primesc inapoi si

nu pot

vreau sa te cant si nu pot

sa te iubesc!”

Recenzie Ion Coja –  lingvist roman, publicist si scriitor

Proza feminina este dintotdeauna surprinzatoare. Caci vadeste nu numai o sensibilitate deosebita de-a barbatilor, dar si deosebiri mari de la o autoare la alta! Lumea interioara a unei autoare, indiferent de varsta, este complexa si ne mai stiuta din alte lecturi. Prozatoarele, cel putin cele pe care le cunosc, nu se lasa influentate de experienta literara a colegelor, dovada ca daca se apuca de scris o fac pentru ca nu pot altfel. Pe cand barbatii, cei mai multi, scriu pentru a fi mimetici…

Oana Calusa insa are constiinta limpede ca lumea din care se trage proza ei lipseste din geografia literaturii noastre si scrie pentru a afirma dreptul acestei lumi de a ajunge la sufletul nostru. Precum si obligatia noastra de a ne apropia de aceasta lume, de a ne-o apropria… Nu-i vesela aceasta lume, descrisa de autoare cu strangere de inima, cu gravitatea unui copil imbatranit de viata inainte de vreme… Te face, ca cititor, sa te simti aproape vinovat ca viata ne obliga sa trecem nestiutori pe langa dramele care coloreaza in gri copilaria atator copii…