Iubirea cu adevarat este Imparateasa virtutilor. Dar, in acelasi timp, Dumnezeu este Iubire, asa cum frumos ne spune si Sfantul Apostol si Evanghelist Ioan (I Ioan 4, 8). De aici nu deducem altceva, dragii mei, decat ca Dumnezeu este Imparatul tuturor virtutilor, iar Imparatia virtutilor si a virtuosilor nu poate fi altceva decat Imparatia cerurilor, Raiul. Cat au locuit in Rai, primii oamenii traiau in iubire si cu

Iubirea. Dar dupa ce au pacatuit si s-au facut neascultatori, au parasit Iubirea si au fost izgoniti din Rai. Oamenii ar trebui sa invete ca daca vor sa fie cu Imparatul Iubirii atunci trebuie sa iubeasca de aici de pe pamant. Daca iubim, atunci vom ramane in iubirea lui Dumnezeu si vom merge in Imparatia iubirii.

Iubirea nu este un sfat, ci o porunca. Nu una simpla, ci cea mai mare porunca. Acest lucru il afirma Mantuitorul in Sfanta Scriptura: Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau din toata inima ta, din tot sufletul tau, din tot cugetul tau si din toata puterea ta. Aceasta este cea dintai porunca. Iar a doua e aceasta: Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti. Mai mare decat acestea nu este alta porunca (Marcu 12, 30-31). In pilda Samarineanului milostiv ni se spune si cine este aproapele nostru: orice om de langa noi.

Celelalte virtuti nu pot exista fara iubire. Orice fapta buna am savarsi, sa o facem din dragoste fata Dumnezeu si de aproapele nostru.