Cu cat mai mult va da omul dovada de inteligenta si de geniu in cucerirea stiintifica si isi va folosi ratiunea in organizarea existentei pe pamant, cu atat mai mult va avea nevoie sa-l cunoasca pe Cel care este principiul si finalitatea oricarui lucru, sa fie calauzit de Domnul si reconfortat de iubirea sa. Acest surplus de cunoastere si de iubire nu-i poate fi transmis decat prin insasi actiunea Spiritului Sfant cu darurile sale de lumina, de intelepciune si de forta. La acest nivel, care este cel al comunicarii stiintei lui Cristos, omul ramane mereu acelasi de-a lungul epocilor, oricat de mari ar fi schimbarile si perfectionarea cunoasterii sale umane. Cu cat omul cucereste universul si se instaleaza in el ca la el acasa, cu atat mai mult are nevoie de harul contemplatiei, are nevoie sa invete sa se roage. Este semnificativ faptul ca toate sufletele se intalnesc in experienta lor mistica dincolo de diferentele de civilizatie si de cultura sau de vocatia lor pe pamant si de modul in care exprima fiecare aceasta experienta supranaturala.