Un roman autentic, o incursiune captivanta in trecut,

o explorare in miezul genezei primelor texte crestine despre Iisus Cel Inviat.

Cum ne-am putea apropia mai bine de Persoana Celui Inviat, daca nu prin ochii unui evanghelist? Si nu doar citindu-i istorisirea, ci incercand sa-i intelegem, cat mai bine, viata, cautarile si traseul spiritual neobisnuit ce au dus la alcatuirea unui text nemuritor precum Evanghelia dupa Marcu – cea mai veche dintre Evanghelii.

Neindoielnic, in Leul din Alexandria, Jean-Philippe Fabre readuce la viata tensiunea primilor ani ai propovaduirii apostolice nu doar prin admirabilele descrieri geografice sau prin reunirea de informatii inedite despre mestesuguri antice, ci mai ales prin apropierea de adolescentul Marcu, in zbaterea puternica a descoperirii de sine si a maturizarii. Suntem atrasi in aceasta povestire palpitanta desfasurata in tinuturile mediteraneene ale primului secol crestin si purtati intr-un periplu menit sa descopere Vestea cea Buna intregii lumi, pe fondul tumultuos al vesnicelor pasiuni omenesti traite cu inflacararea si ardoarea unui suflet si inimi de Leu.

Am simtit o putere de neinvins. Voiam sa‑L urmez, sa‑L urmez pentru ca era El, sa‑L urmez atunci cand ceilalti Il parasisera… Inconjurat de soldati, El S‑a intors. In lumina lunii pline, mi‑a aruncat o privire pe care nu o voi uita niciodata. M‑am zbatut. Am lepadat panza… Am fugit cat am putut de repede. Am urcat Muntele Maslinilor. Am alergat catre pustiul Iudeei, ca David. Mi‑era rusine. Eu, leu? Ce amagire!... Nu‑L intalnisem pe Acest Om decat pentru a fugi de El... Cateva zile mai tarziu, Petru m‑a botezat... S‑a purtat ca un tata cu mine timp de trei ani. Dar cicatricea e tot aici, „rana” e deschisa. Sunt un leu imblanzit..., insa un leu ranit pentru totdeauna...