Potrivit editorului acestui volum, liberalismul este indeobste cunoscut in forma simplificata pe care au acreditat-o adversarii sai: ca un discurs mediocru despre valori terestre, in primul rind despre prosperitatea unei minoritati, sau ca o ortodoxie doctrinara rigida, incapabila de adaptare dar utilizata ca masca a exploatarii.
Volumul isi propune tocmai rasturnarea acestei viziuni, prin reunirea referintelor esentiale ale istoriei liberalismului, grupate in cinci sectiuni: individul, temeiurile societatii libere, economia si capitalismul, statul liberal si, respectiv, democratia si adversarii sai. Plecind de la Machiavelli, Thomas Hobbes, Voltaire, Condorcet sau Alain, prima sectiune infatiseaza cele trei chipuri ale individului modern: principele, omul in starea de natura si homo oeconomicus.
Fundamentele societatii sint descrise cu ajutorul discursurilor despre libertate (Friedrich von Hayek), proprietate (John Locke), toleranta (Isaiah Berlin) si pluralism (Wilhelm von Humboldt si Benjamin Constant).
Sectiunea consacrata economiei vede in aceasta o alternativa la teoria contractului social: Adam Smith, Frédéric Bastiat si Ludwig von Mises definesc capitalismul si stiinta care il consacra. Statul liberal este vazut ca stat minimal si stat de drept (Norberto Bobbio), ca stat protector (Pierre Rosanvallon), dar si ca o forma de articulare a separatiei puterilor (Montesquieu).
In fine, adversarii democratiei - tirania majoritatii, revolutia si totalitarismul - sint infatisati din perspectiva criticii liberale a unor autori precum John Stuart Mill, Alexis de Tocqueville, Karl R. Popper, Raymond Aron sau Leo Strauss.

Data editiei: 2003
Grafica: Ioana Dragomirescu Mardare
Redactor: Vlad Russo
Format: 13*20 cm
Numarul de pagini: 240
ISBN: 973-50-0435-6