Lucrarea lui Claudiu Oteleanu este de departe o analiza pertinenta si actuala a fenomenelor istorico-politice cu radacini in geneza fenomenelor si formelor de mutatii survenite de-a lungul timpului. Nu este o lucrare provinciala si marginala, dimpotriva ea strapunge miezul si esenta evolutiilor si involutiilor dinamice ale marilor centre de putere. Analiza originala, fara a compila lucrari clasice ale unor autori cunoscuti precum Montesquieu (Consideratii asupra maririi si decaderii romanilor - 1734), Alexis de Toqueville (Despre democratie in America - 1835), Max Weber (Etica protestanta si spritul capitalismului - 1904), Arnold J. Toynbee (Studiu asupra istoriei - 1934), Edward Gibbon (Declinul si caderea imperiului roman - 1966), propune o noua perspectiva: aceea a gestionarii ineficiente si disfunctionale a haosului. Haosul precede o noua ordine mondiala.

Cartea trebuie citita intr-o cheie simbolica, mai degraba decat in aceea a paradigmei structural-functionale cu accente cauzale. Lumea imperiilor este aceeasi in orice epoca, afisad doar nuante ale interfetelor: o lume a asimetriilor de forte (armate, economice, culturale, etc). Aplecarea spre scara de valori a fiecarui imperiu modern, dechide o fereastra catre viitorul aceste lumi. Nu este proclamat sfarsitul istoriei si a ultimului om ca la Fukuyama, ci este prevazut apusul unei lumi hegemonice, monolitice, fenomen la care tocmai asistam. Parcurgerea cartii, cu atentie si cu luare de seama ne va aseza cu o treapta mai sus pe scara cunoasterii si eruditiei. Momentul acela de iluminare (aha!), ne va duce in alte sfere de cunoastere, dincolo de ignoranta. - Psih. Cristian Virgil Burlacu [din Prefata]