In anul 1947, in pesterile din Desertul Iudeii au fost gasite o serie de manuscrise ebraice misterioase; descoperirea a zguduit nu doar comunitatea stiintifica, ci si intreaga crestinatate.

Pana atunci, cele mai vechi manuscrise ale Bibliei ebraice datau din veacul al X-lea dupa Cristos; cele descoperite acum la Qumran erau mai vechi cu un mileniu. Nu doar atat: ele dovedeau ca autorii lor, misterioasa secta apocaliptica a esenienilor, erau uluitor de asemanatori cu primii crestini in privinta doctrinei si ritualurilor. Sa fi fost esenienii primii adepti ai lui Cristos, sau oare acestia din urma vor fi provenit din comunitatea de la Qumran? Ce legatura este intre esenieni si Noul Testament? Controversatele manuscrise pot oare sa rescrie acum istoria crestinismului timpuriu, rasturnand tot ceea ce stiam despre Isus si ucenicii sai?

Dincolo de tumultul mediatic, cartea de fata, alcatuita chiar de catre unul dintre editorii si traducatorii Manuscriselor de la Marea Moarta, ne ofera o perspectiva limpede si echilibrata despre originea, istoria, continutul si impactul acestora, precum si raspunsuri la aceste tulburatoare intrebari.

„Acesta va fi un timp al mantuirii pentru poporul lui Dumnezeu, un timp de domnie pentru toti cei ai Lui si de nimicire vesnica pentru toti cei ai lui Belial. Nelegiuirea va fi nimicita si nu va mai fi nici o ramasita; pentru fiii intunericului nu va fi scapare. Fiii dreptatii vor straluci pana la marginile pamantului pana se vor sfarsi vremurile intunericului, iar cand va hotari Dumnezeu, slava lui mareata va straluci pe vecie pentru pacea, binecuvantarea, slava, bucuria si viata lunga a fiilor luminii.“ — Manuscrisele de la Marea Moarta, Manualul razboiului 1, 5–9