A plecat la Domnul pe neasteptate, mult mai devreme decat ne-am fi asteptat. A plecat pentru ca a fost pregatit si pentru ca-si implinise tot ceea ce Dumnezeu ii randuise sa faca in Lucrarea Sa. Isi sfarsise alergarea si il astepta cununa. Mostenirea de credinta o incredintase deplin in grija urmasilor credinciosi. Ei erau gata si deplin in stare sa duca mai departe luptele Domnului.

Copiii sai au socotit ca este cuvenit si de folos sa adune intr-un volum cateva din cuvintele sale, dintre cele care au ramas inregistrate. Cred ca mai sunt si altele si poate, acestui volum ii vor urma altele. Puse intr-o ordine care s-a voit cronologica, aceste cuvinte dau masura unei personalitati duhovnicesti, cu inima plina de lumina si de puterea Duhului Sfant si cu mintea hranita constant din painea Cuvantului dumnezeiesc. Predicile fratelui Grigore adunate in buchetul acestei carti ni se ofera ca o dovada vie ca Dumnezeu poate sa ridice si dintre necarturari alesi lucratori la secerisul cel binecuvantat al Evangheliei. Chemarea sa de a marturisi credinta a fost insa mereu intarita prin rugaciune smerita, prin dorinta de a aprofunda invatatura sfanta a Bisericii lui Hristos si prin hotararea neabatuta si prin efortul intens de a trai el insusi mai intai potrivit invataturii Evangheliei. Iar samanta cuvantului si a harului de Sus pe care le-a primit in ogorul cel bun al fiintei sale a fost mereu udata cu lacrimilie fericite ale pocaintei.

Pr. Prof. Vasile Mihoc