Fericirea, emotiile, dependentele, fricile, credintele, performantele, capacitatea sau incapacitatea noastra de a ne schimba sunt doar efectul interactiunilor dintre neuronii nostri? In zilele noastre, totul sau aproape totul pare sa-si gaseasca explicatia in creier, neurostiintele si stiintele cognitive captand interesul publicului larg. Pe baza experientei sale de cercetator in domeniul neurostiintelor autorul se intreaba daca nu cumva proliferarea discursurilor despre creier, aceasta neuromanie pe care o intalnim in prezent, se face cu pretul unor simplificari, aproximari sau chiar neadevaruri. Raspunsul il gasim in aceasta carte al carei scop este acela de a le da cuvantul oamenilor de stiinta si de a face accesibile lucrarile lor, cu limitele si precautiile aferente, pentru a nu mai fi condamnati la discursuri caricaturale care instrumentalizeaza cercetarile despre creier din motive ideologice sau comerciale, oferind cititorului acces la ce spun cu adevarat neurostiintele si stiintele cognitive, si nu doar ce se presupune ca ar spune.

Albert Moukheiber este doctor in neurostiinte si psiholog clinician. A scris lucrari despre timiditate, anxietatea sociala, opinii si perceptii abordate din perspectiva neurostiintelor.

Imaginati-va o persoana care lucreaza unsprezece ore pe zi pentru un patron  abuziv si lipsit de consideratie, care nu mai are viata sociala si care petrece prea putin timp cu copiii sai. Aceasta persoana ajunge sa dezvolte o tulburare depresiva majora. Aceasta este, evident, rezultatul unor dezorganizari la nivelurile macro si mezo. Ar fi absurd sa pretindem ca asta provine dintr-o dereglare electrica neuronala care ar trebui corectata. Depresia sa face parte la fel de mult din creierul sefului sau cat si din al sau, dar consecintele pentru fiecare nu sunt aceleasi. Modurile si ritmurile noastre de viata cauzeaza o problema, si in loc sa ne confruntam cu aceasta, ne concentram asupra individului, asupra creierului sau. Abordarea ramane individuala. Totusi, aceste mecanisme de retroactiune circulara pot si ar trebui sa fie luate in considerare in terapie. 
Autorul

Presupusa noastra dependenta de ecrane a devenit un subiect si chiar o problema sociala urgenta de abordat. Se vorbeste despre dependenta, ca si cum ecranele ar fi devenit un nou drog. O logica similara se joaca aici: legatura intre dopamina si placere o reflecta pe cea stabilita intre anumite circuite dopaminergice si dependenta. Intr-adevar, anumite substante adictive, cum ar fi opiaceele, nicotina, etanolul sau amfetaminele, provoaca o suprastimulare a unor retele dopaminergice. Nu era nevoie de mai mult pentru ca unii sa stabileasca o legatura intre droguri, placere, dopamina si dependenta si sa o extinda la relatiile noastre cu ecranele. Chiar si OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii) a contribuit la generalizarea acestei idei.  Totusi, mai multe studii au pus sub semnul intrebarii un astfel de rationament simplist.
Autorul

Cuprins 
Introducere  

Partea I. La originea reductionismului: o scurta istorie a creierului 
Metoda carteziana 
Frenologia  
Localisti versus distributivisti  
Teoria celor doua creiere 
Teoria celor trei creiere 
Limitele imagisticii cerebrale 
Analogia creier-masina si promisiunile  
Inteligentei Artificiale (IA) 
Ne pot fi de folos modelele simpliste? 

Partea a II?a. Cand dezvoltarea personala instrumentalizeaza stiintele cognitive 
O stiinta seducatoare 
Ce este „sinele“? 
Testele de personalitate 
Neuroplasticitatea 
Frecventa vibrationala 
Legea atractiei 
Supraresponsabilizare si burnout 
Daca vrei, poti 

Partea a III?a. Frumusetea complexa a creierului 
Falsa opozitie dintre emotie si ratiune 
Creierul reptilian, creierul emotional 
Ce este o emotie? 
Amigdala si frica 
Afectele  
„Problema dificila“ a constiintei 
Putem cunoaste culorile fara sa avem experienta lor? 
Cuvintele inselatoare 
Apa chiar uda? 
Pariul lui Chalmers 

Partea a IV?a. Nu sunt doar creierul meu 
Cognitia noastra este incorporata 
Sa incetam cu viziunea reductionista asupra durerii 
Doua povesti despre cuie 
Durerile fantoma si nocebo 
Durerile psihosomatice 
Sa incetam cu viziunea reductionista asupra medicamentului 
„Set and setting“ 
Medicamente sau droguri? 
Tratamentul durerii 
Sa incetam cu viziunea reductionista asupra bolilor psihice 
Boli care nu sunt ca altele 
Sindromul resemnarii: un caz clasic 
Esti WEIRD? 
Sa incetam cu viziunea reductionista asupra starii noastre psihice 
Serotonina, molecula fericirii? 
Sa incetam cu viziunea reductionista asupra
dependentei 156
Dopamina, molecula dependentei? 
Dependenta de ecrane 
Rolul mediului 
Sa incetam cu viziunea reductionista asupra performantei 
Substante pentru stimularea creierului? 
Cipuri pentru stimularea creierului? 

Partea a V?a. Cand politica instrumentalizeaza stiintele cognitive 
Pot prezice neurostiintele cum votam?  
Creierul si dreptul: cand neurostiintele fac legea 
Este creierul nostru antiecologist? 
Fake news si biasuri cognitive 
Ce este un bias cognitiv si poate fi evitat? 
Cum sa luptam impotriva fake news? 
Retelele sociale si „piata rationalitatii“ 
Problema credintelor performative 
Suferim oare de un „deficit informational“? 
Oamenii sunt rezistenti la schimbare 
Injonctiunile paradoxale si problema coerentei sistemice  
Panica si miscarile de multime in situatii de criza  
Efectul cobra si incitarile perverse 

Concluzie  
Multumiri  
Note  
Bibliografie