„In anii ’75-’80, nu am putut trece de cenzura cu romanul Oameni de nicaieri – o fresca a anilor ’55-’60 despre viata oraselului meu (Alexandria) – povesteste Marin Radu Mocanu – din cauza caricaturizarii unor activitati de partid, iar cand era aproape sa trec (la Editura Cartea Romaneasca) cu sprijinul marelui prozator Marin Preda (teleormanean si el), acesta a decedat (in mai ‘80), ramanand sa-l editez ulteior”.

Marin Radu Mocanu s-a nascut la 23 aprilie 1938 in Alexandria, judetul Teleorman. Absolvent al Facultatii de Istorie de la Universitatea Bucuresti (1962). Din 1962 a fost cercetator stiintific (arhivist) la Arhivele Nationale Centrale, iar incepand cu 1992 a ocupat functiile de director al acestei institutii si profesor in cadrul Facultatii de arhivistica. Semneaza in numeroase reviste precum Ramuri, Romania literara, Luceafarul, Contemporanul etc. Este membru al Uniunii Scriitorilor. „In anii ’75-’80, nu am putut trece de cenzura cu romanul Oameni de nicaieri – o fresca a anilor ’55-’60 despre viata oraselului meu (Alexandria) – povesteste Marin Radu Mocanu – din cauza caricaturizarii unor activitati de partid, iar cand era aproape sa trec (la Editura Cartea Romaneasca) cu sprijinul marelui prozator Marin Preda (teleormanean si el), acesta a decedat (in mai ’80), ramanand sa-l editez ulteior”. In cele din urma a debutat editorial in anul 1978.

Carti de poezie: Dorul de seara (1992); Dor de lume (2010)

Eseu: Arhivele si cultura (1998); Arhivele si statul (2000)

Proza: Tot o apa si un pamant, roman (1998); Monstrii somnului, roman (2000); Nascut singur (2010)

Volume documentar-istoriografice: Cazarma scriitorilor (1998); Cenzura comunista (2001); Literatura si cenzura comunista (2003); Vremuri satanice (2005); Scriitorii si puterea (2006); Cenzura a murit, traiasca cenzorii!

Teatru: Bolnav de dragoste; Scoala burlacilor; Bolnav din dragoste; Visul e pacatul meu; Cearta impacarii; Petrecerea.