Prin bunavointa domnului Horia Matei, am descoperit zilele trecut editura Cadmos si, mai ales, doua dintre albumele sale din anii trecuti, aparute in conditii grafice de exceptie si in acelasi timp continand informatii documentare inedite si extrem de interesante: Palatul Patriarhiei si Lucrari publice din vremea lui Carol I, sub semnatura lui Nicolae St. Noica.

Ambele lucrari sunt o splendoare de informatii interesante din punct de vedere istoric si arhitectonic, reusind sa surprinda lucruri putin stiute nici macar de cunoscatori, precum si multe imagini inedite si frumos asezate intr-un album care nu trebuie sa lipseasca niciunui pasionat.

Prima dintre lucrari, pe care am citit-o si rasfoit-o cu mare curiozitate, despre Palatul Patriarhiei, cuprinde atat prezentarea din punct de vedere arhitectonic a constructiei, dar si informatii esentiale despre persoanele implicate in proiectarea si contruirea propriu-zisa, multi dintre ei necunoscuti sau uitati, in ciuda meritelor lor.

Dupa cum aflam in chiar cuvantul inainte la album, pe locul unde se afla acum Palatul Patriarhiei, intr-o cladire a Mitropoliei Tarii Romanesti, in timpul unei sedinte a Adunarii Ad-hoc prezidata de Mitropolit a fost ales si proclamat Domnitor al Principatelor Romane Al.I. Cuza, la 24 ianuarie 1859. In locul acestei cladiri a Mitropoliei, a fost construit si dat in folosinta, in anul 1908, Palatul Camerei Deputatilor, devenit Palatul Marii Adunari Nationale in anii comunismului, transferat in 1996 in administrarea Patriarhiei Romane.