Nu as sti sa rezum pe scurt temele acestor eseuri; si, daca as fi stiut, probabil ca nu as fi simtit nevoia sa le scriu. Majoritatea lor se refera nu la chestiuni eterne, ci la cele vremelnice, dar care - imi place sa cred - sunt importante. Multe dintre reflectiile mele pun in lumina ambiguitatile faptelor si actiunilor omenesti, incertitudinea alegerilor si obscuritatea judecatilor. Din aceasta pricina, ele nu se pot impaca cu gandirea fundamentalista, adica (intr - unul dintre sensurile cuvantului) cu fericita credinta ca adeptul se afla intotdeauna pe un teren solid, de unde poate striga lozinci entuziaste si condamnari, si niciodata pe un teren alunecos, instabil sau mlastinos. Inteles astfel, fundamentalismul este o trasatura fireasca atat a mintilor tinere, cat si a celor senile; ambele se intalnesc in aceasta predispozitie.

Asa cum obisnuiesc adesea, pun la indoiala valoarea sau durabilitatea diverselor clasificari si scheme invatate la scoala, care se dovedesc ulterior ineficace sau inhibitoare pentru intelegere. Deviza mea este: atunci cand lucrurile par clare si usor de inteles, trebuie sa semanam o confuzie vindecatoare si sa acoperim acea claritate aparenta cu umbra incertitudinii. Stiu ca este o activitate enervanta. (Leszek Kołakowski)