De multe ori dramatic, uneori crud, savuros pe alocuri, Patimi e un roman despre iubire, bani, mosii, morala si religie, xenofobie, femei si statutul lor, despre familie si valori traditionale, dar si despre noile valori, despre exploatare, capitalism si amurgul unei lumi care avea sa se dezintegreze in scurt timp in transeele Marelui Razboi.

Romanul Patimi ne spune povestea trecerii - individuale, dar si colective - dintr-o lume in alta, a tranzitiei de la o epoca dominata de mica aristocratie rurala spre una a functionarimii burgheze si a capitalismului.

Sofi a Nadejde construieste un spatiu de granita in care nu se lupta doar doua feluri de oranduiri sociale, ci si doua tipuri de morala. Desi, pana la urma, se va impune morala pragmatica si cinica a inavutirii de tip capitalist, vocea nostalgica a naratorului (si, poate, a autoarei insasi) deplange - cumva paradoxal pentru o scriitoare socialista - vechea lume a aristocratiei si reperele oferite de aceasta.

Drama sociala e dezvoltata pornind de la o intriga de moravuri: Matilda, sotia boierului

Mustea, are o relatie extraconjugala. Motivul, ne lasa sa intelegem autoarea, e monotonia crunta a vietii de la tara. Femeia renunta la familie de dragul aventurii, fugind la oras cu amantul si cu banii furati de la sot.