Elie Miron Cristea a avut in vedere impunerea tarii noastre pe plan spiritual in competitia cu alte popoare ale Europei si ale lumii. A stabilit stranse contacte cu biserici ortodoxe surori, greceasca, bulgareasca, sarbeasca, ruseasca ori anglicana sau catolica (poloneza, germana, franceza). Intaiul Statator al Bisericii Ortodoxe Romane s-a straduit din rasputeri sa realizeze unitatea si coeziunea intregului popor, chiar daca s-a confruntat uneori cu inaltii ierarhi ai Bisericii Greco-Catolice Romane din Transilvania si Banat, ori reprezentantii altor confesiuni. Nu i-a uitat nici pe romanii traitori in vestul continentului european ori pe pamantul american. S-a creat in acest scop Episcopatul romanilor de pretutindeni, mai ales al celor din SUA. A infiintat noi eparhii, precum cele de la Oradea, Cluj, Sighet, Balti sau Hotin. Spiritul nationalist de care era animat l-a facut uneori sa exagereze, alunecand usor pe panta antisemitismului si a xenofobiei, fiind acuzat ca simpatizeaza cu Miscarea Legionara. Dimpotriva, noi credem ca din devotament fata de regele Carol al II‑lea, Miron Cristea a asistat pasiv la asasinarea liderilor legionari, in frunte cu Corneliu Zelea Codreanu.

Opera intaiului patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane este si astazi din ce in ce mai actuala. In diverse discursuri, inclusiv in Senat, Miron Cristea s-a pronuntat pentru reformarea bisericii pe care o conducea. A sustinut intotdeauna pe preotii ortodocsi, cerand nu de putine ori sprijin din partea statului. (…) S-a incadrat in vasta opera de consolidare a Romaniei Mari, preocupandu-se de integrarea noilor provincii cu deosebire a Transilvaniei si Banatului in cadrul statului national unitar roman. A fost apropiat din punct de vedere politic de Partidul National Liberal, personal de presedintele sau Ion I.C. Bratianu, cu care a stabilit stranse relatii inca din primii ani ai secolului al XX-lea. Miron Cristea a indeplinit el insusi inalte functii politice ca regent (1927‒1930) si prim-ministru (1938‒1939).

Consideram ca a acceptat prea usor functia de presedinte al Consiliului de Ministri, comitand astfel o importanta eroare si nu si-a dat seama ca face practic jocul regelui Carol al II-lea, sustinand regimul sau dictatorial.

Elie Miron Cristea a fost, prin urmare, o personalitate complexa, pe alocuri contradictorie, pe care am incercat sa o creionam cu luminile si umbrele ei in paginile lucrarii de fata. - Contantin Stan