Mi-am descoperit pasiunea pentru psihologie din dorinta de a ma cunoaste pe mine insami. Astazi, ca profesionist, sunt profund motivata de compasiunea pentru suferintele omenesti si de convingerea ca acestea pot si trebuie sa fie depasite. Scopul nostru suprem in viata, pe care il putem atinge daca ne dorim cu adevarat (pentru ca multe sunt capcanele subconstientului!), este sa fim fericiti.

Psihoterapia ofera instrumentele prin care putem descoperi originea tuturor tensiunilor noastre emotionale, cauzele lor si modalitatile prin care acestea ne submineaza starea de bine si relatiile cu cei apropiati. Negarea acestor probleme nu face decat sa le agraveze.

De-a lungul timpului am constatat ca cei care apeleaza la psihoterapeut nu sunt, cum s-ar putea crede, persoane lipsite de vointa sau discernamant ci dimpotriva, sunt oameni care au curajul sa-si recunoasca problemele emotionale si sunt pregatiti sa le confrunte si sa le vindece.

M-am specializat intr-o masura mai mare in psihologia copiilor, fiindca admir puritatea si capacitatea lor extraordinara de a ierta si a iubi. Copiii nu sunt niciodata de vina pentru problemele pe care le creeaza. Nu sunt suficient ascultati. Sunt doar NEINTELESI. Uneori parintii sunt prea ocupati, stresati, neatenti sau grabiti si nu observa semnele care anunta un dezechilibru emotional in comportamentul copilului. Dar este de datoria parintilor sa faca primul pas IMPREUNA spre intelegere si vindecare!