Altcumva, tot ceea ce i se intamplase nu putea fi explicat. Revenea la gandurile ei si se intreba cum ar putea sa ia acum legatura cu familia ei si sa le spuna:

—Tata, mama, am plecat intr-o calatorie sponsorizata si, uite, acum sunt multi-milionara. Sunt detinatoarea unui imperiu financiar! Voi ce mai faceti? Sunteti bine? Tot saraci, tot visatori, tot cu sperante?

I se parea ca traieste o nebunie. Totul parea de domeniul fictiunii. Cine ar fi crezut-o? Nimeni. Si totusi realitatea le radea in nas tuturor. Realitatea aceea pe care ea o traia, desi i se parea atat de neverosimila. Realitatea aceea care o confuza si schimbarile care chiar se intamplasera!

Cand isi aduna gandurile, intelegea ca acum avea o multime de responsabilitati, iar asta o speria crunt. Vietile multor oameni depindeau acum de ea. Realiza ca atunci cand privesti lucrurile din afara si totul depinde de altii, astepti doar rezultatul deciziilor lor. Trecand de partea cealalta insa, vedea lucrurile cu totul altfel. La nivelul la care era acum, intelegea ca ea este cea care trebuia sa decida pentru oameni si sa faca lucrurile sa para ca si cum nimic nu ar fi extraordinar de dificil de rezolvat. Ca e stapana pe situatie si ca le poate oferi ceea ce ei asteptau de la ea. Isi dadea seama de toate implicatiile unor decizii si Doamne fereste sa fi luat vreuna gresita! In cazul unui esec, ea tot ar fi dus-o bine, dar ceilalti?