Andrei Zbirnea este, in cele din urma, un romantic, ce recompune din cioburi o biografie sentimentala. E ciudat sa descoperi la un poet tanar de la inceputul secolului XXI ceva din inflacararile, dar si din tonul tandru si demodat al lui Jacopo Ortis. Cititorul volumului Rock in Praga ii va accepta candorile pentru ca nu e nimic trisat sau mimat in vocea lui. Andrei a scapat de bovarismul atator poeti tineri si acum este pe cale sa se descopere, sa-si limpezeasca vocatia. Ii doresc ca versurile sale sa pastreze peste ani, vorba lui Leopardi, o urma a sentimentelor si a senzatiilor traite, pusa acolo „intru pastrare si supravietuire, ca in custodie”, fiindca acesta e unul dintre lucrurile minunate pe care le poate face pentru noi poezia.
(Claudiu Komartin)

Adela lui Ibraileanu isi dezmorteste piciorusele si urca pe scena rock. Aici isi da seama ca e o noua Adela, kafkiana, fumeganda, cand delicata, cand plata. Femeia ideala exista, insa poetul e atat de subtil – probabil cel mai subtil din ultimii ani –, incat ea nu mai stie cum sa-l ia. O zapaceste – de la tenis, la fotbal, apoi brusc la ploile din Macedonia si la versuri din melodii rock. Si o ironie de-a dreptul geniala, placata cu nostalgie culturala, ba chiar si cu melancolie. De-a dreptul seducatoare o asemenea arta nici prea artificiala, nici prea de stadion. Cu un metabolism exceptional, poezia lui Andrei Zbirnea rontaie prezentul si istoria, fara sa acumuleze pic de celulita verbala pe solduri. Ba mai mult, poetul e capabil sa scrie zeci de pagini pe o tema cu variatiuni fara sa devina monocord, plicticos. N-as fi crezut sa mai fie posibil asa-ceva dupa atatea experimente obosite. Vine o poezie noua, pe un cal aprig si de rasa!
(Felix Nicolau)

Rock in Praga de Andrei Zbirnea e un volum de poezie construit din trei parti: „Adela”, „Rock” si „Iedera”. Prima parte e un ciclu de poezie narativa despre o fata pe care o cheama, de fapt, Sinziana. Un ciclu scris cu gindul la ea si pentru ea, de aceea textul ajunge la sfirsit la Sinziana si chiar si Adela se transforma in… Sinziana. Poezie de dragoste imaginara, pentru ca eul liric isi cam reinventeaza personajul dupa cum doreste si viseaza poetul. Partea a doua, „Rock”, e ca un album muzical, un CD rock cu 13 piese: introducere, intro, 9 texte cu motouri citate din formatii rock (ceea ce-mi aminteste de romanul „Playlist (pentru sfirsitul lumii)” de Mihnea Blidariu, vocalistul formatiei rock Luna Amara), o incheiere si un „outro”. Citatele sint din KISS, Metallica, Deep Purple, Savatage, Anathema, The Doors, REM, Therapy? si Pink Floyd. A, sa nu uit, in ultimul poem rock Obama il omoara pe Osama… adica invers. Partea a treia, „Iedera”, se incheie cu al doilea „outro”, astfel „Rock in Praga” inchizind cercul si formind un fel de om de zapada invaluit in iedera, cu „Adela” pe post de cap. Poezia lui Andrei Zbirnea e sprintena si proaspata, vioaie si jucausa si se citeste usor si cu placere. Lectura faina!
(Mihail Vakulovski)

Andrei Zbirnea (20.11.1986, Urziceni, judetul Ialomita) este licentiat al Facultatii de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor din cadrul Universitatii Politehnica Bucuresti. A publicat poezie in revistele Orizont Literar Contemporan, Subcultura si Tiuk!. Este editor al revistei Subcultura (on-line si tiparit).


Anul aparitiei: 2011
Numar de pagini: 80