„Boierimea romana cuprinde unele familii care isi au obarsia in secolul al XIV-lea, ele au evoluat in societatea noastra ocupand functii pana in epoca moderna, au importat principii liberale, s-au scolit, si-au facut un profil social intemeiat pe o proprietate care le-a conferit putere. Unii dintre ei au mers mai departe, in pas cu vremea, si si-au adecvat modul de viata burghez – in sensul ca au intrat in afaceri, in viata reala, incetand sa mai fie simpli rentieri, de pilda Stirbei ori Bibescu. Familiile au ramas foarte apropiate de Occident, iar relatiile de rudenie sau de prietenie cu vesticii au fost remarcabile. Si, din acest punct de vedere, eu starui sa spun ca nu am intrat in Europa in 2007, ca nu un act juridic ne confera acest statut european. Boierimea a avut precumpanitor mentalitate europeana prin contactul de mai bine de o suta de ani cu Europa.” GEORGETA FILITTI

„Printre temele de discutie se regasesc formarea si rolul elitelor intelectuale romanesti in cursul unor proiecte succesive de modernizare a societatii, dar si recuperarea lor – sau a ceea ce a mai ramas din ele – dupa <tavalugul> comunist. Dialogul se construieste in jurul personalitatilor – barbati si femei – care fac parte din aristocratia romaneasca sau care descind din vechi familii de domnitori. Sunt atinse tangential si teme referitoare la procesele modernizatoare prin care a trecut Romania pe parcursul secolelor trecute – perioada fanariota, Unirea de la 1859, crearea statului national, monarhia, liberalismul, dictatura carlista, stalinismul, democratia imperfecta postcomunista –, precum si detalii legate de cochetaria personajelor care au populat epocile trecute, de capriciile si pasiunile lor.” SIMONA PREDA