Henryk Sienkiewicz este considerat unul dintre cei mai mari prozatorii ai lumii, fiind tradus in numeroase limbi, in tiraje semnificative. Un mare rol in lansarea operei sale l-a constituit si acordarea, in anul 1905, a Premiului Nobel pentru romanul Quo vadis. In Romania, Sienkiewicz a inceput sa fie tradus mai intai prin intermediul limbilor franceza si germana in perioada interbelica si publicat in diferite reviste literare sau in volum. Aceste traduceri, asa cum afirma unul dintre cei mai competenti cunoscatori ai operei sale, Stan Velea, nu se remarca printr-o calitate deosebita. Abia dupa al Doilea Razboi Mondial, o data cu aparitia primilor abloventi ai sectiei de filologie polona, numarul si calitatea traducerilor au crescut.

Traducerea Scrisorilor din America, volum extrem de important si de incitant in ansamblul scrierilor prozatorului polonez, completeaza imaginea acestuia in spatiul romanesc, scotand la lumina observatii si informatii care, in pofida trecerii a peste un secol de la aparitia lor, nu si-au pierdut din actualitate. Scrisorile se remarca prin spiritul de fin observator si prin sensibilitatea acuta a autorului fata de nedreptatile sociale, prezente pe continentul american. In mare masura, scrisorile demonteaza in aceasta privinta mitul american, atat de profund ancorat in constiinta europeana, sinonim cu bunastarea si implinirea viselor. Este meritul domnului Bogdan Polipciuc, presedintele Casei Polone din Bucuresti, de a pune la dispozitia cititorilor de la noi acest volum valoros. (Constantin Geambasu)