Cum sa-ti consolezi copilul care a cazut si si-a julit genunchiul? Dar prietenul cel mai bun care trece printr-o grea incercare? Cum sa poti sa accepti consolarea atunci cand tu ai nevoie de ea? Consolarea e primul ajutor pe care-l dai sau il primesti in caz de urgenta sufleteasca. Poate o privire calda, o simpla atingere, cateva cuvinte… consolarea implica o relatie, chiar si de moment, tact, receptivitate.
?i este o arta, care se invata. Vei patrunde, prin intermediul acestei carti, in lumea emotiilor ce au nevoie de consolare, vei descoperi scriitori si ganditori ce au fost preocupati de-a lungul timpului de ea, vei afla cum sa o oferi si cum sa-ti deschizi sufletul spre consolarea ce-ti este daruita.
Consolarea nu este finalul unui drum, ci un intermezzo necesar pentru ca viata sa descopere o noua cale.


Christophe Andre si-a petrecut cea mai mare parte a carierei sale de medic psihiatru la Spitalul Sainte-Anne din Paris, ocupandu-se cu tratarea si prevenirea tulburarilor emotionale, si a predat psihologia clinica la Universitatea Paris-Ouest. Editura Trei a tradus mai multe titluri ale autorului francez, printre care: Cum sa ne purtam cu personalitatile dificile, Imperfecti, liberi si fericiti, Despre arta fericirii, Ma vindec de complexe si deprimari, Noile personalitati dificile.


A consola inseamna a face eforturi sa diminuam o durere atunci cand nu putem schimba realitatea: consolam o persoana indoliata, un prieten care sufera din dragoste, un apropiat care a avut un esec de proportii… A accepta consolarea inseamna sa acceptam ca viata poate sa continue in ciuda a orice si sa facem tot posibilul sa mentinem vie in noi credinta ca, intr-o zi, fericirea se va intoarce. Deoarece, asa cum scria Emile Zola, „e nevoie doar de un dram de fericire pentru ca totul s-o ia de la capat.
Christophe Andre



De altfel, nu doar cuvintele vor aduce consolare; intra de fapt in joc intreaga alchimie creata de trecutul relatiei dintre cel care consoleaza si cel consolat, de momentul ales si abia la sfarsit de cuvintele folosite... Acestea trebuie sa fie simple, clare si precise deoarece suferinta ingreuneaza receptarea lor – nu ii facem teorii despre viata celui care sufera - si trebuie spuse cu sinceritate si compasiune. Dar si cu modestie: cel care consoleaza nu o face in numele cunostintelor sau experientei lui, ci al iubirii si fraternitatii.
Christophe Andre