Cel mai recent roman al lui Salman Rushdie, Seducatoarea din Florenta, publicat in 2008, este o elegie inchinata frumusetii si, in acelasi timp, o
meditatie asupra naturii si a modului in care functioneaza puterea. Avind in centru figura misterioasa si seducatoare a unei femei – printesa, vrajitoare
si sclava, visul de dragoste al oricarui barbat –, povestea imbina epoci istorice si spatii culturale diametral opuse, purtindu-ne din Florenta lui
Machiavelli si a familiei de Medici in opulenta Indie a mogulilor din perioada de glorie marcata de domnia lui Akbar. Cu toate ca ne lasam cuceriti de
fermecatoarea eroina a cartii, cu toate ca cel ce tine in mina firele multicolore ale naratiunii pare a fi un ins misterios cu aerul unui nobil, cu
maiestria unui scamator si misiunea unui diplomat, adevarata partitura a seductiei este interpretata, ca intotdeauna, de Rushdie insusi, care imbina
harul unui povestitor oriental cu talentul plastic si bogatia de nuante a unui miniaturist.
„In Seducatoarea din Florenta, Rushdie se intoarce in timp, la acele prime indicii ale schimbului cultural care si-au lasat puternic amprenta asupra
operei sale... Unul dintre cele mai bune romane scrise de Rushdie pina acum.” (The Observer)
„O poveste ametitoare, in tonalitati baroce… Rushdie ne ofera sansa sa evadam din prezent intr-un trecut de vis care, in ultima instanta, ne face sa
constientizam pericolele si iluziile vietii noastre de zi cu zi.” (Chicago Tribune)
 „Seducatoarea din Florenta este o conversatie continua, revelatoare, cu cititorii, despre lumea noastra si despre locul nostru in ea. Este o poveste
 romantica si, in acelasi timp, tragica, despre felul in care sintem sfisiati intre culturi si vremuri disparate, fara sa ne simtim nicaieri acasa.”
 (New Statesman)
„Noul roman al lui Salman Rushdie este ca o sala a oglinzilor de bilci. Distorsioneaza si creeaza aparitii si, mai ales, precum acele oglinzi care sint
portaluri inspre cai periculoase, au menirea de a scoate la lumina lucrurile ascunse. Doua mari civilizatii, imperiul mogul al lui Jalalluddin Muhammed
Akbar si Florenta din vremea familiei de Medici si a lui Machiavelli, se reflecta una intr-alta, inlantuite, totodata, printr-o serie de intimplari
dintre cele mai improbabile, ca in lumea basmului.” (The Times)
„Cum ar fi sa ne trezim in visele altor oameni si sa le schimbam, si cum ar fi sa avem curajul sa ii invitam in ale noastre? Cum ar fi daca intreaga
lume ar deveni un singur vis in stare de trezie?” (Salman Rushdie)