"Marturisi-ma-voi, Tie, Doamne, din toata inima mea, spune-voi toate minunile Tale", zice Psalmistul David. Iata in cateva cuvinte scopul vietii omului in Dumnezeu. Iata si talcuirile Parintilor: "Sensul marturisirii Spovedaniei este unul indoit. Dualitatea consta in recunoasterea si osandirea pacatelor noastre, dar si recunostinta fata de mila lui Dumnezeu" (Sf. Ioan Gura de Aur). Sfantul Maxim Marturisitorul spune: "Intelesul acestui cuvant este indoit: Pe de o parte, este multumirea care se face pentru bunatitile care au fost date, iar pe de alta parte, este cercetarea si mustrarea pentru toate cate au fost facute rau. Spovedania mai este si recunostinta fata de nenumaratele dumnezeiesti binefaceri, venita din partea celor care le-au primit, precum si rascumpararea celor vinovati de rautatile pe care le-au facut". 

Si continua Psalmistul: "Veniti in portile Lui, marturisiti pacatele voastre". Sfantul Atanasie cel Mare: Cind spune <> vorbeste de Biserica pamanteasca, in care trebuie sa ne marturisim pacatele, pe de o parte, iar pe de alta parte, sa ne amintim de binefacerile care ni s-au facut noua". 

Iata cu adevarat in ce consta lucrarea crestinului dupa acestea, si dupa multe alte marturii ale Sfintilor Parinti culese si comentate in aceasta carte. Preaslavirea lui Dumnezeu e una cu recunoasterea propriilor neputinte si invers. Credinta in El nu e una cu o recunoastere a existentei Lui, ci cu cunoasterea de sine prin cunoasterea lui Dumnezeu, prin marturisire si/sau lauda, doua lucrari ce nu se pot desparti in nici un fel. 

Editorii